Poezie
nu e o haină de ocazie
1 min lectură·
Mediu
singurătatea este cu un număr mai mare decât mine
cu toate astea am tras-o pe mine ce prostie
să cred că o astfel de haină ar putea să-mi ascundă formele
de tristețe de nemulțumire de nesiguranță prea fix mulată
ar întoarce privirile ar atrage iar eu nu vreau să mă știe oamenii că
mă îmbrac modern ar putea spune că poeții sunt mai sobri
dar nu haina face pe om
aș prefera o rochie pastelată de iubire mai
sus de genunchi așa cum îți plăcea ție
fără să vreau o port pe vremea asta
capricioasă mi se lipește de coapse de parcă
ar vrea să afle cât din tine a mai rămas
îmi pică greu trebuia să-mi închipui că n-am s-o găsesc vreodată
la preț redus
075.700
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “nu e o haină de ocazie .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14087675/nu-e-o-haina-de-ocazieComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Gela, mă bucur că ți-a plăcut. Semnul tău luminos este o dovadă. Îți mulțumesc pentru. Tema aceasta este inepuizabilă cred :).
0
Distincție acordată
textul acesta oferă dar și ia. spun asta pentru că singurătatea, nu numai ca formă ci și ca stare, a fost explorată și nuanțată de "N"ori. de data aceasta autoarea reușește să împace ambele părți. le punctează, le trasează apoi le unește printr-un singur punct.
îmi place abordarea dar și tenta dată.
aș fi vrut să punctez "nodul" din care se deșiră starea dar textul, concentrat fiind, oferă acea posibilitate tuturor cititorilor atenți.
și da, se pliază pe moment.
luminez
cu sinceritate,
îmi place abordarea dar și tenta dată.
aș fi vrut să punctez "nodul" din care se deșiră starea dar textul, concentrat fiind, oferă acea posibilitate tuturor cititorilor atenți.
și da, se pliază pe moment.
luminez
cu sinceritate,
0
atunci când crezi că păcălești și de fapt cel păcălit ești tu. un poem despre singurătate, inedit și puternic, feminin și adânc. dar câte nu s-au scris din iubire... poeta a stăpânit textul și când spun asta mă refer la construcție. plec încântat.
0
“Singurătatea este cu un număr mai mare” decât tine, bine că nu îți este strâmtă, că încape în tine toată, că nu dă pe dinafară și nu este însușită de nimic, bine că se înțelege și se sincronizează cu intimitatea, sufletul și sinele, bine că nu îți cronicizează neputințele, însă solitudinea nu poate “să-ți ascundă formele de tristețe, de nemulțumire, de nesiguranță”, căci singurătatea nu e “modernă”, nici nu flirtează cu snobismul, e o stare de transparență prin care te vezi epurată de social.
Singurătatea “nu e o haină de ocazie”, ci o aureolă a sinelui, pe care o percepe cel ce participă la manifestările ei.
Singurătatea “nu e o haină de ocazie”, ci o aureolă a sinelui, pe care o percepe cel ce participă la manifestările ei.
0
vă mulțumesc, domnilor, pentru aprecierile dumneavoastră. onorată!
0

Mi-a plăcut maniera de a te îmbrăca intenționat vetust...să nu ți se vadă formele, precum spui.
Luminez să ți se vadă, totuși, măcar fața!