Poezie
fără pereche
POEZIE PROMOVATĂ DE RADIO AGONIA
1 min lectură·
Mediu
ți se pare așa de vulgar să privești singurătatea direct în ochi
s-o întrebi ce poartă sub tâmple ți se pare o grosolănie să o admiri cu voce tare
se lasă privită cum vrea ea din unghiul care i se potrivește cel mai bine
din care te ispitește cu picioarele ei lungi
atâția ochi avizi se întreabă ce vârstă are singurătatea nu are vârstă
nu are riduri nu are vergeturi nici nu trebuie să țină dieta dukan
bărbații i-au făcut curte iar femeile au rămas singure
nu că te-ar fi citit vreodată te-ai simțit năprasnic atunci
când ți-a spus că vrea să te cunoască îndeaproape
să știe cum se poartă gândurile tale dacă au cei șapte ani de-acasă
te-a luat de mână și te-a dus în camera cea mai retrasă
ați stat față în față
contează
să știi cum cu ce ochi
să-i privești trupul ca să-ți răspundă
pe măsura poftelor tale
nici nu-ți dai seama cum singurătatea te aruncă în stradă în mijlocul iernii
se anunță una dintre cele mai aprige din ultimii o sută de ani
o simți pe pielea ta
(7 nov. 2013)
074625
0
“contează
să știi cum cu ce ochi
să-i privești trupul ca să-ți răspundă
pe măsura poftelor tale”
plus finalul,
iar acum o iau de la capăt și-o recitesc
de drag
cu drag,
:)