hulă pe suflet

ca si cum un om incearca sa se imbrace din mers si totodata tine mortis sa ramana incercand.

f greu de citit textul. ori e exces de fragmentare (cu dilutia aferenta), ori sunt eu prea obosita incat sa trebuiasca, la un text f scurt, sa ma strauduiesc sa l urmaresc.

nu stiu care din doua sau daca o a treia varianta ce mi scapa.

poate că acum este mai aproape de lector. îți mulțumesc pentru obiectivitate.

Ottilia

chiar m-am gindit la giulgiul din torino, daca stii dar nu am chef sa tin lectii de istorie acum; interesanta personificarea dragostei sau a barbatului [cum vrei, ca in gluma aia ce citesti domne, mitica popescu de camil petrescu sau invers ca nu m-am uitat]; adica este o chestie sa-ti ramina privirea imprimata in nu stiu ce matasuri sau materiale pe care sa le imbrace sau admire orice femeie frumoasa; mie nu mi s-a parut [freud], asa mi-a venit si asa am scris si nu din lipsa de respect[am vrut sa scriu "greu" dar am insticte puternice care nu-mi dau voie sa fiu obosit]nu-i nimic ca l-ai diluat, nici moise nu s-a luat de dumnezeu cind a scris despre aparitia universului, pai ce "făcem" doamne scriem pentru retardati, vezi ca ai "taiat" prea mult ce-i asta "...la inceput dumnezeu a facut cerurile si pamintul?!...bla bla bla "; so, "asta-i pohta ce-am pohtit" eram dator sa-ti arat ca citesc ceea ce
scrieti mi se pare bine textul, de aceea .....

Dan-Petruț Cămui, neapărat pentru trimiterea la giulgiul sfânt. în fond, este vorba despre (ne)asemuire.

Ottilia Ardeleanu

e un pic mai fragmentat textul decat altele. poate e vorba totusi de o nota mai personala, si de aceea e scris astfel. nu trebuie sa incerci sa fii nici prea scurta.

Claudiu, pentru modul în care obiectezi.

Ottilia Ardeleanu