repetitie cu vioara

iubirea, lumina să coboare din oase spre oase, să îți devină odaia lună... dar atâta static este preschimbat cu o singură atingere ... muzica...

se strecoară... și iubirea...

frumos și nostalgic totul are o liniște deși se cântă

cu drag,
Nicolle(dacă toți l-au uitat pe Pierre) ;)

de m-ai atinge
ingemanandu-ne in noapte
impovarati de inalturi
vom face semne doar cu mana

cuvinte in gestul uimirii
taina jertfei sa dezleg
pe-a noptilor file

Poate faci ceva cu versul doi(e doar o sugestie, parca nu suna asa de bine, dar tu stii cel mai bine)

Nicolle, nostalgic e aerul acesta primavaratic,
(aici sunt 25 de grade) si e atat de simplu sa-ti
doresti tot felul de lucruri, nu trebuie decat sa
intinzi bratele si ... zbori poti locui in luna,
nu trebuie decat sa inchizi ochii si... se-ntorc
toate primaverile ignorate...

Maria, multumesc de versuri,
aveai dreptate cu versul doi, am schimbat ...
ar cam fi timpul sa arunc grijile si sa las vioara
sa cante in sangele meu imnul invierii...

cu drag va imbratisez
multumesc de trecerea voastra
Anana

reusit poem cu o mica observatie, in strofa 3, ...lumina se coboara in \'oase\', e cam prea mult dupa ce in prima strofa ne vorbeste de o iubire strecurata in \'vertebre\'...
cu prietenie,
petru sf

am sesizat si eu, doar ca (explicatiile suna intotdeauna aiurea) ... in prima strofa iubirea era in vertebrele mele, iar in strofa a treia... cu el nu se intampla acelasi lucru, de aceea astepta ca iubirea sa vina si in ... oasele lui.
daca nu suna convingator scuza-ma, cred ca trebuia sa conving cand am scris poezia, nu acum cand explic:))

oricum iti multumesc si... incerc sa rescriu,
astept doar sa-mi coboare muza, din varful plopului:))

cu drag Anana