eternitatea are coarne de melc

\"linistea
care nu linisteste
doar tace...\"

\"doar
sângele tău viu coboară
pe o scara ce întrece cerul \"

si ar mai fi...intreaga poezie ...frumoasa!

ai un \"de\" care cred ca e \"te\"...

iti multumesc de prima trecere si de apreciere,
te astept de cate ori ai timp
astazi am citit multe din textele tale, mi-au adus o stare de liniste, mi-au placut fara exceptie, felicitari,

,,doar
sângele tău viu coboară
pe o scara ce întrece cerul ``

ma bucur sa stau de vorba cu poezia ta, o cascada de imagini frumoase ma strabate....
drag - Lory

\"după îndelungate ezitări
zorile
se desprind din bântuita noapte
o cascadă de pași te străbate
nimeni în jur

doar
sângele tău viu coboară
pe o scara ce întrece cerul\"

Sunt secvențele care par mai...\"lirice\" decât celelalte, care dau o senzație de epic. Sună interesant titlul,deși recunosc că încă nu am trecut... dincolo. Dar voi reveni cu siguranță să mai descopăr... dedesubturile jocului de-a obișnuința, liniștea care nu liniștește sau nimicul.
Gând bun,
Ruxandra

...vedem cealalta realitate,
atunci urcam tot mai aproape de ploi
poate fi un cosmar
poate fi o lumina
dar panza ce acopera sensurile se ridica...
multumesc de vizita si ca o gazda buna iti daruiesc aceasta ceasca fierbinte de cafea cu miros de cosmos :))

prima parte e mai prozaica, ai dreptate,
asa am putut descrie mai usor senzatia... calatoriei,
jocul de-a obisnuinta, exigenta ascetica cand sufletul
nu vrea decat putina caldura, nimicul ce mistuie, linistea care nu linisteste, toate le descoperi dintr-o data, uimit,
atunci ... cu coarne de melc eternitatea cauta
armonizarea, iti aminteste ca sangele tau e inca viu, ca inca poti umple nimicul...
senzatiile sunt multiple si nu stiu cat am reusit sa
redau din tot ce simt, iti multumesc mult pentru
timpul petrecut printre versurile mele
drag Anana

Nu voi putea scrie niciodată o poezie atât de complexă. ca formă și conținut. Mă voi limita la a le citi pe ale altora:)
Multumesc pentru vorbele frumoase,
Laurențiu

...încerci să trișezi
vezi
cealaltă realitate
te vede și ea...

pe cat de adevarat pe atat de trist.
intotdeauna, undeva in planul doi, exista o constiinta reflector care VEDE si stie tot. cat de buni suntem sau cat incercam doar...
politica sufletului nostru, dincolo de autoconservare este iubirea. dar daca nu ne iubim pe noi... cum ii putem iubi pe ceilalti ?!
s.

Laurentiu

multumesc, exagerezi, si eu sunt inca in cautarea unui stil, nu sunt constanta nici liniara, uneori reusesc mai mult alteori mai putin, asta e...
tu ai mana formata pentru proza, iar poezia ta este promitatoare, din cat am citit iti prezic ascensiune:)
ne mai auzim!

Silviu

despre cealalta realitate, da tine si de constinta noastra dar vine o zi in care nu ne mai putem eschiva, nu mai putem trisa, o recunoastem...
iar iubirea nu o putem simti intr-adevar decat in masura
in care o daruim...
multumesc de trecere si de semn
Anana