Poezie

Cânt pentru iubire

1 min lectură·4 octombrie 2011

Mediu

Câți viteji n-au fost ca mine? Și câți oameni de nimic?

Cine i-a numărat oare? Despre cine ce să zic?

Vin în fața dumneavoastră cu al meu cuvânt sărac

Dezbrăcat de-a mea mândrie să vă spun ce-mi este drag.

Dar întâi să-mi spuneți voi, cei care mă ascultați,

De voiți să-mi știți povestea, bunii, dragii mei fârtați!

Astfel să-mi caut cuvinte spre a umple a voastre seri

Risipind idei iubite pentru nimeni nicăieri…

O!... Ce soartă! Ce durere!... Câte clipe risipite!...

Pentru soarta ce-mi fu scrisă astăzi vizitez morminte.

În întunecatu-mi suflet port un capăt de lumină

Care licăre în gândul ce se scutură de tină.

Tot aici visez că zbor și că mă-nlănțuiesc în toate,

Că lupt dârz și biruiesc grijile mele deșarte.

Că iubesc fete curate și că-mi sunt datori cu-o stea

Zeii timpului din marte și călugării de nea.

Ah, iubire nesfârșită! Dor în piept înfipt ca-n cer!

Tu ești strigătul ce-l port! Ești cuvântul efemer!

Dragă-mi ești și pentru tine strig acum cât pot de tare:

Sunt sărac fără de tine! Gol e cel ce nu te are!

001.636

Nincu Mircea. “Cânt pentru iubire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/13990412/cant-pentru-iubire

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.