NINicoleta Iuhoș
Verificat@nicoleta-iuhos
Arad
„1.There is only one corner of the Universe you can be certain of improving and that is your own self.2. Să iubești e o nebunie, dar măcar să iubești nebunește.”
2 octombrie 1977 O visătoare incurabilă, mereu în căutarea iubirii. M-am născut acolo, am copilărit dincolo, locuiesc aici, lucrez în altă parte. Sunt așadar câte un pic de peste tot. Nu am publicat încă nimic pe hârtie. Sunt master în dreptul afacerilor, dar n-am stofă de afacerist. Nici stomac de…
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
Îmi plac asocierile neobișnuite de cuvinte rezultând în construcții fantastice. Se pare că tu ai reușit a îmblânzi animalul din cuvinte. Eu încă tatonez terenul, uneori mai trebuie să pun și frână pentru că
\"din ce mai verde, ...din ce mai împărțit\"
îmi merge în gând spre din ce în ce mai verde etc. Și văd că nu așa le-ai vrut.
În rest, da, mi-a plăcut, sunt ca după o experiență inedită citind acest poem. M-am apucat să deșir cărămizi (poate e un nou tip de job și va fi foarte cerut).
:)
\"din ce mai verde, ...din ce mai împărțit\"
îmi merge în gând spre din ce în ce mai verde etc. Și văd că nu așa le-ai vrut.
În rest, da, mi-a plăcut, sunt ca după o experiență inedită citind acest poem. M-am apucat să deșir cărămizi (poate e un nou tip de job și va fi foarte cerut).
:)
Pe textul:
„ragnarok" de dan mihuț
0 suflu
Contextîți mulțumesc de vizită și de compasiune. Toate ușile-s închise, am tot bătut la ele, le-am forțat, am încercat să le sparg. Am escaladat și ferestre. Dar când nu ești dorit trebuie să înțelegi, să te resemnezi și să pleci, să pleci, să pleci. Asta fac. Am pornit la drum lung.
Acum merg pe un drum așa-zis fără întoarcere, plec afară din mine, cât mai departe. Totuși, posibilitatea întoarcerii (cu riscul de a plăti amendă) nu este exclusă radical. Doar că așa văd lucrurile acum, am nevoie de evadarea asta. Ca și cocoșul din poveste care a fost alungat, dar când s-a întors avea punguța cu doi bani (experiență, bogăție).
Îți mulțumesc pentru primul ou roșu ciocnit, chiar virtual. Ham ham...
Te mai aștept cu drag, (e soare frumos afară, poate asta îmi grăbește pașii, grăbește căutarea și implicit găsirea, apoi întoarcerea).
Acum merg pe un drum așa-zis fără întoarcere, plec afară din mine, cât mai departe. Totuși, posibilitatea întoarcerii (cu riscul de a plăti amendă) nu este exclusă radical. Doar că așa văd lucrurile acum, am nevoie de evadarea asta. Ca și cocoșul din poveste care a fost alungat, dar când s-a întors avea punguța cu doi bani (experiență, bogăție).
Îți mulțumesc pentru primul ou roșu ciocnit, chiar virtual. Ham ham...
Te mai aștept cu drag, (e soare frumos afară, poate asta îmi grăbește pașii, grăbește căutarea și implicit găsirea, apoi întoarcerea).
Pe textul:
„Toate ușile-s închise" de Nicoleta Iuhoș
0 suflu
Contextștiu că ești la distanță de familie. La mine distanța e mai mică (mama e DOAR în sufletul meu, fără km), tata e la 8 km, dar la infinit ca și comunicare...
Dacă zici că ham ham e răspunsul la Hristos a înviat, am nimerit ca orbu Brăila! :)
Te mai aștept cu mult drag, poate cu ocazii mai însorite...
ham ham :)
Dacă zici că ham ham e răspunsul la Hristos a înviat, am nimerit ca orbu Brăila! :)
Te mai aștept cu mult drag, poate cu ocazii mai însorite...
ham ham :)
Pe textul:
„Toate ușile-s închise" de Nicoleta Iuhoș
0 suflu
Contextîți mulțumesc pentru vizită și te mai aștept deși, văzând că nu ți-a plăcut, nu-mi fac multe iluzii. Poate ai remarcat, textul e la \"personale\". Sunt foarte singură și tristă. Nu am ciocnit încă un ou roșu. Azi când toată lumea sărbătorește cu familia, eu stau între patru pereți.
Voi ține cont de sugestiile tale și voi modifica \"prima strofă\". Pe de altă parte, poate îți faci timp să citești și poezie pe pagina mea. Tristețea nu are scuză, dar am ascuns-o, la vedere, în acest text - personal.
Imaginez clipa despărțirii de haina de carne, aproape o trăiesc, pe de altă parte, nimic nu mă lasă mai rece ca moartea. Poate tocmai pentru că prea mulți în jurul meu au murit. Nu sunt străină de căință. M-am înveșmântat aseară în Lumină, dar probabil efemeritatea trupului meu a stins-o deja.
Plec acum. E noapte - tovarășul meu de drum.
Ce lung e drumul către nicăieri!
Te mai aștept.
Voi ține cont de sugestiile tale și voi modifica \"prima strofă\". Pe de altă parte, poate îți faci timp să citești și poezie pe pagina mea. Tristețea nu are scuză, dar am ascuns-o, la vedere, în acest text - personal.
Imaginez clipa despărțirii de haina de carne, aproape o trăiesc, pe de altă parte, nimic nu mă lasă mai rece ca moartea. Poate tocmai pentru că prea mulți în jurul meu au murit. Nu sunt străină de căință. M-am înveșmântat aseară în Lumină, dar probabil efemeritatea trupului meu a stins-o deja.
Plec acum. E noapte - tovarășul meu de drum.
Ce lung e drumul către nicăieri!
Te mai aștept.
Pe textul:
„Toate ușile-s închise" de Nicoleta Iuhoș
0 suflu
ContextOnorată instanță,
umorul este atât de bine plasat încât mi-au cam pierit cuvintele. Într-adevăr, am citit o poveste scurtă, intrigantă.
Inteligent și inspirat cocoșul. E de vânzare?
umorul este atât de bine plasat încât mi-au cam pierit cuvintele. Într-adevăr, am citit o poveste scurtă, intrigantă.
Inteligent și inspirat cocoșul. E de vânzare?
Pe textul:
„Jurnalul unui palmier" de carmen mihaela visalon
0 suflu
Contexttrebuie o sută de copii cu el pentru că este un om extraordinar și trebuie multiplicat la infinit. Așa am repopula globul cu inși de calitate superioară. Mă bucur că ți-a plăcut poemul. A fost scris chiar din suflet. Cu suflet. Te mai aștept.
Pe textul:
„o cruce, dă-mi!" de Nicoleta Iuhoș
0 suflu
ContextTu închizi femeia într-o alergare, arunci cheia în mare, iar peștii (!) vin să pețească cheia? !!!
E bine că ai și un eu de rezervă. În rest, plăcut mult. Apreciez ironia.
Să văd cum fac să nu mai măsor lacrimi, să nu mai întreb când, să nu mai tai lumina felii (cu asta m-am lecuit pentru că tocmai m-am tăiat la un deget și curge sânge albastru!!!)
E bine că ai și un eu de rezervă. În rest, plăcut mult. Apreciez ironia.
Să văd cum fac să nu mai măsor lacrimi, să nu mai întreb când, să nu mai tai lumina felii (cu asta m-am lecuit pentru că tocmai m-am tăiat la un deget și curge sânge albastru!!!)
Pe textul:
„o sfârtecare de votcă" de florian stoian -silișteanu
0 suflu
Contexto lume fantastică s-a îngrămădit în poemul acesta ultrasensibil. Acum mă simt ca trezită dintr-un vis, încă mai văd țărmul sub forma chemărilor tale. Încă mai aud păsările rotindu-se în zbor peste tine. Și steaua căzătoare, luminându-ne...
Pe textul:
„Ne iubeam sub ticăloșia lumii..." de Gelu Bogdan Marin
0 suflu
Contexte interesantă varianta ta, îmi place, m-a înseninat. Mă bucur că ai mai trecut pe la mine și ești întotdeauna invitată cu mult drag.
Sărbători pline de lumină.
Sărbători pline de lumină.
Pe textul:
„simplu" de Nicoleta Iuhoș
0 suflu
ContextAtâta sensibilitate adunați în versuri încât vă salut respectuos, cu o închinăciune. Poezia aceasta îndeamnă la visare, la îngândurare. M-am teleportat, citind, la o răscruce, e vară, e liniște, e doar natura și eu, departe de agitația civilizației. Apoi un fulger crunt îmi rotunjește sânul...
Pe textul:
„Lucirea ierbii frăgezind izvorul" de Adrian Munteanu
0 suflu
ContextÎți mulțumesc de vizită, te mai aștept și îți trimit o rază de lumină! Cu Paștile știu că mi-ai luat-o înainte cu o săptămână, dar lumină în suflet îți pot ura.
Nu e deloc simplu nici pentru el, nici pentru mine :) Iubirea cere sacrificii, da? Imaginează-ți sacrificiul făcut prin a sta la granița gând - noroc, într-un laț; fie el chiar laț al iubirii. Fatidic se vrea aici cu sensul de \"hotărât de soartă\", (sentimentul de imposibilitate de acțiune în fața sorții...)
Nu e deloc simplu nici pentru el, nici pentru mine :) Iubirea cere sacrificii, da? Imaginează-ți sacrificiul făcut prin a sta la granița gând - noroc, într-un laț; fie el chiar laț al iubirii. Fatidic se vrea aici cu sensul de \"hotărât de soartă\", (sentimentul de imposibilitate de acțiune în fața sorții...)
Pe textul:
„simplu" de Nicoleta Iuhoș
0 suflu
ContextMi-a plăcut dansul cuvintelor în acest poem plin de contradicții, plin de răzvrătire. Se naște dintr-o flacără, moare în fum...
Pe textul:
„eu sunt neadevărul" de Vasile Munteanu
0 suflu
ContextÎmi pare rău că nu sunt bărbat ca să mă-nchin femeii, s-o venerez; mă bucur că sunt femeie, că pot să dau viață.
Un poem extraordinar, simplu dar profund, delicat. Ai cuprins atât de bine toate calitățile femeii încât nu mai am nimic de adăugat. Admir și nu mă mai satur.
Un poem extraordinar, simplu dar profund, delicat. Ai cuprins atât de bine toate calitățile femeii încât nu mai am nimic de adăugat. Admir și nu mă mai satur.
Pe textul:
„poemul tău, femeie" de Lory Cristea
0 suflu
Contextai dreptate, pentru ca textul de mai sus să fie poezie, ar trebui să fie mai puțin explicită, mai mut sugestie și mai multă inconștiență în limbaj. Trebuia s-o pun la personale, dar, rămâne așa, e tardiv. Acum, aș scrie-o altfel, dar dacă mă pun s-o modific va ieși cu totul altceva. Așa că o las cum e și o consider schiță, urmând ca în scurt timp să postez o variantă upgrade, mult schimbată.
Mulțumesc pentru vizită, sunt onorată.
Te mai aștept cu mult drag.
Mulțumesc pentru vizită, sunt onorată.
Te mai aștept cu mult drag.
Pe textul:
„Tăcerea-i a mea!" de Nicoleta Iuhoș
0 suflu
ContextMi-a plăcut cum evadează din tine deznădejdea. Scoate-o afară! E atât de bine după! Poezia are un curs atât de lin și de firesc încât îmi provoacă o plăcere asemănătoare cu cea lăsată de ciocolată pe papilele gustative... N-aș schimba nimic.
Pe textul:
„Calendar de ură" de Alina Maria Ivan
0 suflu
Context\"Îndărătul fiecărei femei se înalță sever, sacru, plin de mister, chipul Afroditei\" (Nikos Kazantzakis).
Eu mă întreb dacă nu cumva tu găsești trupul femeii ca pe ascunzitoarea ideală a propriei tale perfecțiuni?!
Mi-a plăcut atât de mult această poezie a ta încât chiar trebuie să pun \"un semn de carte\", ceva, ca s-o recitesc cât mai des...
Eu mă întreb dacă nu cumva tu găsești trupul femeii ca pe ascunzitoarea ideală a propriei tale perfecțiuni?!
Mi-a plăcut atât de mult această poezie a ta încât chiar trebuie să pun \"un semn de carte\", ceva, ca s-o recitesc cât mai des...
Pe textul:
„Te voi pune drept vers într-o carte..." de Gelu Bogdan Marin
0 suflu
ContextDiana Călin,
îți mulțumesc pentru vizită și te mai aștept. Gluma nu era în legătură cu reciprocitatea. Dimpotrivă, soarele este și va rămâne în mine. Poezia în sine e o ironie fină, poate prea fină pentru a fi înțeleasă.
Gelu Bogdan Marin,
ca întotdeauna mă bucur că m-ai vizitat. Mulțumesc pentru încurajări. Sper să nu te dezamăgesc pe viitor. Te mai aștept cu mult drag. Nu uita că aștept și critici, fără supărare!
îți mulțumesc pentru vizită și te mai aștept. Gluma nu era în legătură cu reciprocitatea. Dimpotrivă, soarele este și va rămâne în mine. Poezia în sine e o ironie fină, poate prea fină pentru a fi înțeleasă.
Gelu Bogdan Marin,
ca întotdeauna mă bucur că m-ai vizitat. Mulțumesc pentru încurajări. Sper să nu te dezamăgesc pe viitor. Te mai aștept cu mult drag. Nu uita că aștept și critici, fără supărare!
Pe textul:
„duelul privirilor" de Nicoleta Iuhoș
0 suflu
Contextîmi place unde te-a dus gândul citind poezia. Plus că ai umor (l-am perceput!) :)
mulțumesc de vizită, te mai aștept cu drag
mulțumesc de vizită, te mai aștept cu drag
Pe textul:
„duelul privirilor" de Nicoleta Iuhoș
0 suflu
Contextsunt atât de nemărginită în mărginirea-mi încât încape întreg universul, cu toate minunile și fenomenele lui în mine. Marea de mult mi s-a înghesuit în ochi, îmi aleargă prin vene poenile cu meri înfloriți, iar de plouat nici nu vreau să-mi amintesc... Sunt destule probleme în țara asta cu inundațiile așa că, mă opresc aici.
Pe tine însă te mai aștept, cu mult drag.
... Ca și pe Mariana Fulger căreia am uitat să-i mulțumesc de vizită, dar sper că ea știe că e o prezență așteptată și respectată în pagina mea.
Pe tine însă te mai aștept, cu mult drag.
... Ca și pe Mariana Fulger căreia am uitat să-i mulțumesc de vizită, dar sper că ea știe că e o prezență așteptată și respectată în pagina mea.
Pe textul:
„duelul privirilor" de Nicoleta Iuhoș
0 suflu
ContextDa, m-am scăldat în soare, m-am contopit cu soarele; când m-am întors acasă nimeni nu mă mai cunoștea. Eram atât de Alta. Radiam. Aveam soare în toți porii. Cum se procedează? A se căuta un spațiu larg, cu mult cer. A se lăsa grijile și orice gânduri departe. A se așeza pe spate - tolănit - deschis spre soare. Naked. Vara. Fără prea multe suflete în jur. Doar El și tu. Atunci, tiptil, el vine și se scaldă-n tine, atingerea lui nemaiputând fi uitată vreodată. Dacă ești suficient de agil, poți fura nemurire. Pe riscul tău!
Pe textul:
„duelul privirilor" de Nicoleta Iuhoș
0 suflu
Context