Poezie
poemul tău, femeie
1 min lectură·
Mediu
primește-acest poem, femeie
l-am scris cu roua dimineții
știai că ești singura cheie
care deschide poarta vieții?
când pruncii-ți naști cureți iubirea
de parcă-ai trece-o, sfânt, prin foc
de-ar fi să piară omenirea
ai inventa-o tu, la loc
primește-acest poem de sare
tu, ce dai gust întregii firi
femeie apă, foc și floare
bibliotecă de iubiri
am scris acest poem de lapte
pe foi albastre de brândușă
și-am să trimit poștași la noapte
să ți-l strecoare pe sub ușă
0103463
0

Un poem extraordinar, simplu dar profund, delicat. Ai cuprins atât de bine toate calitățile femeii încât nu mai am nimic de adăugat. Admir și nu mă mai satur.