NPNicolae Popa
Verificat@nicolae-popa
Buda, Chisinau
„Puterea cuvantului”
Biografie în formare. M-am născut undeva unde ar fi o crimă să nu scriu și, cu atît mai rău, să scriu prost... sau mai prost decît se obișnuiește în general! Așadar, născut la Buda, r-nul Călărași, fostul județ Lăpușna, Basarabia & RSSM @ R. Moldova, chiar pe 13 februarie 1959…
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
Pentru mine poemul începe de la:
\"E atât de plăcut
să poți halucina numărând copacii planetei
ș.a.m.d.\"
O imagine mult mai potrivită pentru ideea ta de Siberie ar fi \"Să-ți simți brațele albe precum...\" și nu \"brațele lungi\"... În fine, de bună seamă, e atât de plăcut să poți halucina prin Siberii.
\"E atât de plăcut
să poți halucina numărând copacii planetei
ș.a.m.d.\"
O imagine mult mai potrivită pentru ideea ta de Siberie ar fi \"Să-ți simți brațele albe precum...\" și nu \"brațele lungi\"... În fine, de bună seamă, e atât de plăcut să poți halucina prin Siberii.
Pe textul:
„Nopți siberiene" de Djamal Mahmoud
0 suflu
ContextAm citit savurând asprimea discursului, încîntat de stilul acesta direct, incisiv, ca în cele din urmă să mă împiedic în inexpresivitate din final:
\"în veșnica importanță
pentru numele lui dumnezeu\"
Chiar n-au găsit un loc mai \"important\" ca să-l închidă pe fermecătorul Vișek?
Evident, e doar o părere.
\"în veșnica importanță
pentru numele lui dumnezeu\"
Chiar n-au găsit un loc mai \"important\" ca să-l închidă pe fermecătorul Vișek?
Evident, e doar o părere.
Pe textul:
„Vișec" de corina dragomir
0 suflu
ContextUn ultim vers descurajant, dar și pretențios în același timp. Versul care-mi place mie și care dă măsura talentului Silviei Caloian, acesta e:
\"a trecut o umbră blondă și așa am aflat că e dimineață\"
Mă tem că e ceva prea confuz în aceste trei rînduri:
\"prin toate oglinzile casei mele aleargă la fel întrebările
eu le permit până cad obosite
și nu mai vor\"
În fine, plăcut și la a doua lectură.
\"a trecut o umbră blondă și așa am aflat că e dimineață\"
Mă tem că e ceva prea confuz în aceste trei rînduri:
\"prin toate oglinzile casei mele aleargă la fel întrebările
eu le permit până cad obosite
și nu mai vor\"
În fine, plăcut și la a doua lectură.
Pe textul:
„sunt melancolică prințule" de silvia caloianu
0 suflu
ContextCeva împiedică curgerea firească a poemului și acel \"ceva\" pare să se ascundă în segmentul de la \"fine observații despre\" pînă la \"mereu mă tentează să merg mai departe\". Am recitit sărind peste acest segment și mi-a plăcut mai mult.
Cred că acum apar în evidență și micile bijuterii de genul:
\"sau limba unui pendul
vorbind unei case goale\"
sau
\"eu fereastra și lumea
ce înghite urmele și-și stinge lumina\"
Mda, \"mai mult nu știu să fiu\".
Cred că acum apar în evidență și micile bijuterii de genul:
\"sau limba unui pendul
vorbind unei case goale\"
sau
\"eu fereastra și lumea
ce înghite urmele și-și stinge lumina\"
Mda, \"mai mult nu știu să fiu\".
Pe textul:
„Count-down" de alice drogoreanu
0 suflu
ContextÎmi place tonalitatea gravă a acestui poem. Uneori mă și întreb de ce a gîndi serios și profund în poezie nu mai e bine primit. Am impresia că nimeni nu mai are timp pentru ceea ce numim meditație. Cu adevărat \"orbirea unora m-a făcut să devin djinnul tău din exil\" și \"cu fiecare cuvânt mă îngrop tot mai adânc în memoria ta pasageră\".
Crâncen final:
\"poate că a vorbi din cărți e totuna
cu a vorbi din moarte\"
Crâncen final:
\"poate că a vorbi din cărți e totuna
cu a vorbi din moarte\"
Pe textul:
„aripa din spatele glontelui" de Mihai Leoveanu
0 suflu
ContextAre dreptate Ioan Peia. Simt și eu aceeași senzație strane de contact cu ceva de dincolo de ceea ce numim în general poezie. E întruparea, poate,unui logos cu adevărat viu, trăit întru redobândirea ființei. Atât de rar mi se întâmplă să citesc așa ceva:
\"o să mă închipui alcătuită numai din tine
din tine o să-mi fie și mâinile ochii tălpile\"
sau
\"îmi ascult plânsul încet fără țipete ca pereții
din care a căzut atâta oboseală de casă sfărâmată\"
Atât de rar trece Eugenia pe aici și cum să nu las un semn să se vadă!
\"o să mă închipui alcătuită numai din tine
din tine o să-mi fie și mâinile ochii tălpile\"
sau
\"îmi ascult plânsul încet fără țipete ca pereții
din care a căzut atâta oboseală de casă sfărâmată\"
Atât de rar trece Eugenia pe aici și cum să nu las un semn să se vadă!
Pe textul:
„poem rece" de Eugenia Reiter
0 suflu
ContextCaptivant, viu, autentic. Te găsesc la fel de originală ca în poemele care te-au făcut să devii Diana Iepure, inconfundabila voce de pe malul Nistrului.
Pe textul:
„gardul" de Diana Iepure
Recomandat0 suflu
ContextDe n-ar fi totul deprimant de adevărat, am vorbi și despre literatură. Stilul-gamarț devine tot mai inconfundabil. Felicitari.
Pe textul:
„eu spun dragoste" de Andrei Gamarț
0 suflu
ContextAdmir cursivitatea acestuu poem. L-am citit cu senzația că mă regăsesc, undeva \"acasă dincolo de munți\", unde \"e liniște\".
Ce simplu și răscolitor spus:
\"vreau să știi că uneori când stau la masă duminica
văd mâna ta acoperind mâna Anei cu dragoste
mă gândesc atunci la toate cuvintele tale și tac\"
Ai reușit, m-am lăsat dus!
Ce simplu și răscolitor spus:
\"vreau să știi că uneori când stau la masă duminica
văd mâna ta acoperind mâna Anei cu dragoste
mă gândesc atunci la toate cuvintele tale și tac\"
Ai reușit, m-am lăsat dus!
Pe textul:
„doar cuvinte..." de Dana Banu
0 suflu
ContextNu pot trece ca mutul pe langă imaginile cele mai tari din acest poem:
\"o mână de piatră o mână de apă un coridor verde\"
\"purtăm ochelari galbeni și umbrele noastre
în pantofi pe cuie lichide
valsul trecerii\"
\"cine știe câștigă
cine nu știe tot câștigă
deasupra un cer cu stele neterminate și încă un cer
și încă\"
Cum să nu te iubească - cititorul?
\"o mână de piatră o mână de apă un coridor verde\"
\"purtăm ochelari galbeni și umbrele noastre
în pantofi pe cuie lichide
valsul trecerii\"
\"cine știe câștigă
cine nu știe tot câștigă
deasupra un cer cu stele neterminate și încă un cer
și încă\"
Cum să nu te iubească - cititorul?
Pe textul:
„dansul trecerii" de silvia caloianu
Recomandat0 suflu
ContextUn text aspru, care adie însă mîngîios. Din fericire, și în cazul tău poezia continuă să fie o modalitate de reflectare a durerii, dezamăgirii, suferinței și deznădejdii... Productivitatea limbajului acestui poem pare să fie inepuizabilă. \"asta e simplitatea și suficiența iubirii.\"
Pe textul:
„fluturi salvamari" de george vasilievici
0 suflu
ContextUn text sfîșietor. Am venit și eu astăzi să o petrec pe Steliana Grama pe ultimul drum din Casa Scriitorilor. I-am văzut și pe alții venind cu flori la înmormîntarea acestei tinere poete. Însă, ce teribilă și îngrozitoare întîmplare, înmormîntarea s-a amînat în ultimul moment. Motivul? Astăzi e ziua orașului Chișinău și, ca să vezi, nici un preot nu a dorit să vină să-i citească prohodul! O vom conduce spre nesfîrșire mîine, duminic, orele 11.00.
Știu că ai trecut și tu azi pe aici, după care vei fi scris acest poem. Ar fi jenant să încep a vorbi acum despre calitățile lui literare, inconttestabile după mine, pentru a motiva steluța. Totuși, steluța e și pentru memoria celei care a fost poeta Steliana Grama! Dumnezeu s-o odihnească în pace!
Știu că ai trecut și tu azi pe aici, după care vei fi scris acest poem. Ar fi jenant să încep a vorbi acum despre calitățile lui literare, inconttestabile după mine, pentru a motiva steluța. Totuși, steluța e și pentru memoria celei care a fost poeta Steliana Grama! Dumnezeu s-o odihnească în pace!
Pe textul:
„Grasă în birou" de Irina Nechit
0 suflu
ContextNimicitoare versuri:
\"eu urma să trec strada cu ochii închiși.
tu ai rămas puțin în urmă să plângi.\"
Trebuie să recunosc însă că am străbătut destul de greu poemul pînă să ajung la ele. Dar a meritat!
\"eu urma să trec strada cu ochii închiși.
tu ai rămas puțin în urmă să plângi.\"
Trebuie să recunosc însă că am străbătut destul de greu poemul pînă să ajung la ele. Dar a meritat!
Pe textul:
„uneori mă tem" de ioana negoescu
0 suflu
ContextO lectură foarte plăcută după mai bine de 30 de treceri prin atîtea texte abisale. Parcă aș fi ieșit pe-un podiș luminos dintr-o părpastie cu grohotișuri amețitoare. Uh!într-adevăr:
\"răsăritul era un zeu tânăr, cu plete,
încoronat cu cenușa pașilor tăi,
orașul chircit înflorea pe străzile bete,
crini în extaz însângerau alei.\"
Îți mulțumesc, pm bun!
\"răsăritul era un zeu tânăr, cu plete,
încoronat cu cenușa pașilor tăi,
orașul chircit înflorea pe străzile bete,
crini în extaz însângerau alei.\"
Îți mulțumesc, pm bun!
Pe textul:
„in cautarea muzei pierdute (I)" de Ioan Ivașcu
0 suflu
ContextMi se pare un poem antologic. Cel puțin demn de antologia, să zicem, Ruxandei Cesăreanu despre onirismul ororii. Mă mir că nu are nici un comentariu la 31 de afișări. Pe mine m-a \"captat\" definitiv mai ales de la versurl:
\"perfid sângele se contopește cu aerul
îl arde
zgura intră adânc în nări\" ș.a.m.d.
Dar și imaginea șobolanilor care adulmecă tavanul mi-a dat fiori. De acum înainte nu voi scăpa nici un poem de-al tău.
\"perfid sângele se contopește cu aerul
îl arde
zgura intră adânc în nări\" ș.a.m.d.
Dar și imaginea șobolanilor care adulmecă tavanul mi-a dat fiori. De acum înainte nu voi scăpa nici un poem de-al tău.
Pe textul:
„punctum" de Marta Cremeny
0 suflu
ContextCiudat, discursul tău pare să fie amenințat de propria-ți afirmație precum că \"Nu este o durere acută, doar una care poate să atace vise și emoții ascunse într-un sertar special al creirului și să le transforme în cenușă.\" Mi-ar plăcea să pot urmări și o acțiune care să transpară din acest momolog. Oricum, siguranța frazei mă face să rămîn în așteptare.
Pe textul:
„Însemn pe frunte" de Has Georgiana
0 suflu
ContextPărerea mea e că aceste trei rînduri:
\"pe aici
se da
câteodată\"
știrbesc integritatea poemului. La vel și precizarea \" în brațe\" din versul:
\"pocnește ceva în brațe\".
În rest, jos pălăria!
Pe textul:
„puncte de susținere" de ștefan ciobanu
0 suflu
Context\"ca și cum ceva din tine
nu e la loc (...)
nu e prea în dreapta inima?\"
De bună seamă, însă tocmai asta îmi place.
nu e la loc (...)
nu e prea în dreapta inima?\"
De bună seamă, însă tocmai asta îmi place.
Pe textul:
„dimineața scriitoarei" de dan mihuț
0 suflu
ContextMihai,
Finalul poemului e de-a dreptul copleșitor:
doar când o străină uimire
zguduie aerul din jur
îmi amintesc vag
de colosul plângând
cu muntele de gheață în brațe
Mă obligă să recitesc poemul cu și mai multă atenție.
Mulțumesc pentru această luminoasă tulburare de la Miezul Nopții.
Finalul poemului e de-a dreptul copleșitor:
doar când o străină uimire
zguduie aerul din jur
îmi amintesc vag
de colosul plângând
cu muntele de gheață în brațe
Mă obligă să recitesc poemul cu și mai multă atenție.
Mulțumesc pentru această luminoasă tulburare de la Miezul Nopții.
Pe textul:
„cu un munte de gheață în brațe" de Mihai Leoveanu
Recomandat0 suflu
ContextDana,
Dacă ești cumva curioasă, eu cred că acesta este punctul forte al poemului:
\"alte întâmplări ne desenează acum biografiile
alți oameni de ceară așteaptă cuminți la rând
să intre în sertarul memoriei
nici nu știu de unde vin toate cuvintele acestea
și în ochiul cui vor rodi vreodată\"
Dacă ești cumva curioasă, eu cred că acesta este punctul forte al poemului:
\"alte întâmplări ne desenează acum biografiile
alți oameni de ceară așteaptă cuminți la rând
să intre în sertarul memoriei
nici nu știu de unde vin toate cuvintele acestea
și în ochiul cui vor rodi vreodată\"
Pe textul:
„înspre soare" de Dana Banu
0 suflu
Context