Poezie
puncte de susținere
agață toamna de vârful sângelui meu
1 min lectură·
Mediu
miroase a galben ars pe haine
iubito marchează frunzele
cu o cretă grea
pe aici
se da
câteodată
uite drumul arlechin
din șold încearcă să eviți pendulul
de sticlă
luna nu este lună pe dinăuntru
acolo omenii își caută pozițiile
degete pierdute pipăie simțul
legați la ochi se cred împușcați în locurile cele mai sfinte
timpul pune ore la sticlă
peste umărul meu
pocnește ceva în brațe
când îngenuncherea mea zvâcnește
mai crește o aripă la castel
așază-mă departe
fărâmițează-mă peste
clepsidră
să îmi lipesc
ombilicul de sticla ei
iubito marchează frunzele
cu o cretă grea
pe aici
se da
câteodată
uite drumul arlechin
din șold încearcă să eviți pendulul
de sticlă
luna nu este lună pe dinăuntru
acolo omenii își caută pozițiile
degete pierdute pipăie simțul
legați la ochi se cred împușcați în locurile cele mai sfinte
timpul pune ore la sticlă
peste umărul meu
pocnește ceva în brațe
când îngenuncherea mea zvâcnește
mai crește o aripă la castel
așază-mă departe
fărâmițează-mă peste
clepsidră
să îmi lipesc
ombilicul de sticla ei
084.394
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ștefan ciobanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
ștefan ciobanu. “puncte de susținere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/208613/puncte-de-sustinereComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LCpendul, castele, ingenunchieri...
imi miroase a cavaleri templieri.
miroase placut a trecut, a melancolie...
imi place foarte mult sticla.
foarte foarte mult, mai ales in poezie.
mai ales cand se faramiteaza si revine la forma originara, curgand intr-o clepsidra rasturnata.
oricum sensul curgerii e acelasi...
primavara, toamna...
si iarasi primavara.
hai ca am batut destul campii.
te citesc de fiecare data cu drag, stefan
si cred ca stii deja asta :)
imi miroase a cavaleri templieri.
miroase placut a trecut, a melancolie...
imi place foarte mult sticla.
foarte foarte mult, mai ales in poezie.
mai ales cand se faramiteaza si revine la forma originara, curgand intr-o clepsidra rasturnata.
oricum sensul curgerii e acelasi...
primavara, toamna...
si iarasi primavara.
hai ca am batut destul campii.
te citesc de fiecare data cu drag, stefan
si cred ca stii deja asta :)
0
LCpoate ca oi fi eu mai perversa, dar versul
\"legați la ochi se cred împușcați în locurile cele mai sfinte\"
m-a facut sa ma gandesc la prostii :)
\"pe aici
se da
câteodată\"
si
\"pocnește ceva în brațe\".
mie mi-au placut.
\"legați la ochi se cred împușcați în locurile cele mai sfinte\"
m-a facut sa ma gandesc la prostii :)
\"pe aici
se da
câteodată\"
si
\"pocnește ceva în brațe\".
mie mi-au placut.
0
NMstefan,
aici vad substanta de idee, dincolo de fragmente de imagini care isi gasesc sustinere si motivatie in psihologic. ideea ar fi intregirea, omul transparent de dinainte de timpul schematizat, omul elea sau eael. o suspendare, deci, o evadare din curgere.
de aceea remarc o ciudata coerenta a cioburilor :)
aici vad substanta de idee, dincolo de fragmente de imagini care isi gasesc sustinere si motivatie in psihologic. ideea ar fi intregirea, omul transparent de dinainte de timpul schematizat, omul elea sau eael. o suspendare, deci, o evadare din curgere.
de aceea remarc o ciudata coerenta a cioburilor :)
0
ADmie poema ta mi-a lasat gustul
unei îngenuncheri
îmbrățișand o femeie de sticlă
out of time
unei îngenuncheri
îmbrățișand o femeie de sticlă
out of time
0
ȘCnicolae,
mulțumesc de atenția cu care ai citit poemul și pentru observațiile făcute.
și eu mă înclin
laura,
mă bucur că ți-a plăcut sticla cât despre versul respectiv, dacă te-a dus cu gândul la prostii \'rușinică\'
mădălina,
te-ai aplecat încet asupra acestui poem și ai văzut cu o lupă ce era de văzut.mulțumesc
alice,
femeia de sticlă... hm interesant că ai gândit așa...
numai bine
mulțumesc de atenția cu care ai citit poemul și pentru observațiile făcute.
și eu mă înclin
laura,
mă bucur că ți-a plăcut sticla cât despre versul respectiv, dacă te-a dus cu gândul la prostii \'rușinică\'
mădălina,
te-ai aplecat încet asupra acestui poem și ai văzut cu o lupă ce era de văzut.mulțumesc
alice,
femeia de sticlă... hm interesant că ai gândit așa...
numai bine
0
RSpe dinăuntru...de ținut în sticla, pusă de timp acolo, odată cu toate amintirile. Mi-a plăcut, cu drag, Roxana
0
ȘCsticla este un mesager în timp.ea ține captiv chiar și un suflet.
mulțumesc de vizită
numai bine
mulțumesc de vizită
numai bine
0
Părerea mea e că aceste trei rînduri:
\"pe aici
se da
câteodată\"
știrbesc integritatea poemului. La vel și precizarea \" în brațe\" din versul:
\"pocnește ceva în brațe\".
În rest, jos pălăria!