Poemul subiectelor fierbinți

a mai făcut cineva experimentul ăsta și atunci, ca și acum, am fost de părere că el, în sine, nu are absolut nici o motivație și nici o justificare. poate fi cel mult o radiografie a titlurilor inspirate pe care le dau poeții \"înfierbântați\" ai siteului

nici o justificare logică, mai bine zis.

Olga,
Dacă e neapărat să existe o motivație, ar fi aceasta: undeva într-un univers virtual, într-o lume a haosulu, s-a întâmplat să coexite alăturate preț de o clipă 12 titluri, deci și 12 autori, 12 destine, care cu siguranță nu se vor mai întâlni în aceiași formulă niciodată în alte împrejurări. Mi s-a părut ciudat să execut acest Blitz. Am și pus poemele și autorii într-o mapă aparte și sper să le pot urmări evoluția de mai departe - eventual, ar fi nemaipomenit să revin aici la 16 febr.2007, orele 12.57 și să strig: hei, cutare și cutare, unde sunteți?

îți dau un sfat! alătură o scurtă observație fiecăruia dintre tluri (o remarcă ironică, poate. sau, cine știe, o trăsnaie, NU mai lungă de un vers). de asemenea, dacă nivelul ți-o permite, fă din titluri linkuri către fiecare text.

după asta putem vorbi, poate, de un hyper-text. ar fi un text utilitar (nu în forma propusă de urmanov, însă). ar avea autenticitate prin relația ta unică față de acel moment unic despre care vorbeai.

în forma asta însă... nu e mare lucru.

zic!

Cei 12 din poem sunt, de fapt, 11 cu Andu Moldovan care se întrece...

bogdan ioda
Botu Cătălin
Zabet Mihai
Ela Victoria Luca
Olga Stefan
Andu Moldovean
Andu Moldovean
ioana barac grigore
Monica Manolachi
Dana Stefan
Ben Ami
Geta Adam

Și eu am avut de multe ori impresia că alăturarea titlurilor în anumite momente are o anume semnificație, dar nu am reacționat atât de mult încât să postez în forma de mai sus. M-am jucat și eu câteva minute cu titlurile și, depărtându-mă, mi-a ieșit așa:



Nu vă mai rog atât de mult să-mi citiți poezia
Mâinile mi s-au subțiat
În două vârfuri întrebătoare de semilună
Ale unei idei despre frumos
Încurc lumea cu ele agățându-i costumele
Forfecându-i modele
O femeie bea cafea albă
Pe crucea din lemn de stejar
Constrânsă la repetiție într-un ceas amar
E ca o pasăre prea înaltă
În salemul cuvintelor
Cineva a rostit de prea multe ori abracadabra
Umbra ei e o combustie
Unde cerul nu mai depinde de pământ

mi se pare că tu vorbești aici de ceva misticism.

eu sunt ceva mai realistă..mi se pare că sunt titluri de poeme frumoase și poeme simple...fiecare cu titluri care trebuie să atragă. Astfel iese poeyie.

btw..a mai făcut cineva asta..nu mai țin minte cine.

iată un SUPREM argument în favoarea credinței mele că, între poezia confecționată după anumite rețete, trasă la marea șapirografie a cuvintelor, și poezia adânc simțită, în care cuvintele izbucnesc din adânc, ca o lavă explozivă, există o deosebire esențială: prima doar mimează poezia și produce satisfacții artificiale, a doua o trăiește plenar, vibrant...
textul monicăi, ce pare foarte bine făcut, dar executat la rindea, este o frumoasă divagație inutilă, bună pentru satisfacția searbădă a fasonaților cu aere de poeți neînțeleși!
mulțumesc pentru exemplul oferit, monica!

cu alte cuvinte: orice vers să tremure ca o frunză în bătaia sângelui!

Jo, n-aș fi scris nici un rând dacă selecția de cuvinte nu ar fi avut o semnificație puternică pentru mine. Cât de bine mă cunoști pentru a afirma atât de înflăcărat că nu am simțit când am scris? Dacă ție experimentul ți se păru efemer, mă grăbesc să primesc \"rindeaua\" asta în brațe ca pe o pisică neagră. Da, uneori nu mai simt nimic. Sunt lemn. Este cazul clipei de față, când te aflu atât de încrâncenat, din motive nu prea întemeiate. Uite, mai beau și paharul ăsta, dar să știi că sunt cam greu de îmbătat. Nu știu cum se face, dar cu cât beau mai mult, cu atât devin mai lucidă. Asta-s eu.

ai înteles greșit! ia mai citește odată!

Abatorul
Poemul subiectelor fierbinți
Ultima oră și ceva
Abracadabra
urme de pași
Vis obosit
In_color
Pasajul morții
Taranul roman 4
cel mai frumos lucru de pe lume
Blow-up
Vâlvătaia

n-are nici un rost ce-ai spus. tu te-ai auzit? ai zis ca sa zici, ca trebuia sa dai un raspuns olgai, ca nu aveai ce zice si ai apelat la o solutie pe cat de salvatoare(pt ca te poti agata de ea oricat), pe atat de disperata, evident disperata. ai scris aceste insiruiri de titluri ca sa le scrii. macar ca sa-ti sustii motivatia trece-le la atelier.

am avut demult si eu asemenea ganduri, dar nu am gasit motiv, si nu am vrut sa ma mint cu un motiv artificial. plus ca cineva a mai facut asta o data si deja nu doar ca nu mai are farmec, dar revolta.

,

scuze pentru greseala si pentru fragmentarea astfel a ideei:

voiam sa zic sa treci acest text la personale, nu atelier(ti-e oricum imposibil), desi ar fi bine sa fie facut acest lucru de catre un editor. stia subconstientul meu ceva-ceva :P

ideii
(nu as mai fi introdus asta , dar nu vreau sa las agatatori)
inca o data, scuzele de rigoare

Ce naiba domnule Nicolae, te credeam om serios. vad asta ca o lipsa de ocupatie, ceea ce nu e rau, mai rele sunt unele reactii :)
daa, urmeaza poemul recomandatelor ? :))
te salut.

interesant...acelasi experiment l-am facut si eu postand textul \"Joc-cu vorbele voastre\"...nimeni nu s-a prins, sau s-a facut ca nu...ehh sau s-a ignorat pur si simplu.