Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

copertina de fulgi

primul la pământ

1 min lectură·
Mediu
ce-ar fi să ne liniștim?! În jur nu-i decât iarnă.
nimic grav. Doar iarnă.
simplă iarnă. Cu ceva zăpadă, cu ceva ger,
cu ceva fulgi albind purificator
pe lințoliul așternut peste pieptul celui coborât în zăpadă.
din când în când se lasă lin peste noi câte-o copertină de fulgi.
și crește, tot crește troianul în straturi și straturi de copertine de fulgi.
și totuși, dă-mi mâna! Dă-mi mâna!
scapă-mă de străfundurile întunecoase ale zăpezii!
eu am atins primul pământul cu mâna în adâncul
zăpezii, unde am zgâriat primul strat de fulgi
așternut acolo pe când încă era noiembrie
și erau numai două grade sub zero.
acum întind către cer mâna mea de pământ înghețat,
mâna mea înghețată de prima zăpadă,
mâna mea împodobită cu fulgi
și îmi zic ce-ar fi...
într-adevăr, ce-ar fi să nu mai întâlnesc niciodată
între mine și cer vreo copertină?
firește, înafară de copertina de îngeri.
095.147
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
150
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Nicolae Popa. “copertina de fulgi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolae-popa/poezie/13920501/copertina-de-fulgi

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@irina-nechit-0020579INIrina Nechit
Tulburător poem.

Arta de a te scufunda în alb, de a te lipi de negrul pământului și de a ridica o mână spre albastrul solar al Cerului.

Multă inspirație în continuare și un apel tel. Aproape tel-uric.

0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
îmi place titlul, îmi place intrarea fermă, precum desfășurarea și evident finalul

* Dă-mi mâna!
dă-mi mâna! îți strig. Scapă-mă de adâncul zăpezii!
eu sunt cel care am atins primul
pământul cu mâna
sub prima copertină de fulgi.*

lectura de față îmi dă prilejul să îndrept spre chișinău urarea de sănătate, bucurii, multe împliniri
și

Crăciun fericit!

multă stimă,
teodor dume,
0
@nicolae-popaNPNicolae Popa
Tama,
Teodor,

Mulțam pentru sensibilizare directă.
Azi am mai nuanțat câte ceva. Am limpezit neînțelesurile pe înțelesul unuia ca mine care sunt azi, nu cel din ziua în care am postat acest text.

La Mulți Ani!
0
\"și totuși, dă-mi mâna! Dă-mi mâna! Scapă-mă de străfundurile
întunecoase ale zăpezii!
eu am atins primul pământul cu mâna în adâncul zăpezii,
unde am zgâriiat prima copertină de fulgi așternută acolo\"

eu sunt inceputul, eu am reusit inceputul, ce ar fi sa ma pot ridica si ultimul fiind sa spun:
\"ce-ar fi să ne liniștim?! În jur nu-i decât iarnă.

nimic grav. Doar iarnă. \"

imi place mult prima intrezarire aici, trebuie sa aprofundez.
0
Distincție acordată
@adrian-suciuASAdrian Suciu
Foarte frumos poemul asta. Curat, limpede, aproape \"copilaresc\". \"nimic grav. doar iarna\". Si totusi, incarcat de un dramatism calm, paradoxal. nimic grav. un text reusit.
0
@nicolae-popaNPNicolae Popa
Adrian,
Aprecierea ta m-a făcut mic. Și să-ți spun de ce. De emoții. Dacă așa ceva ni se permite în ochii lumii. Astăzi, după vreo cinci zile fără computer, am revenit la acest poem pe care îl uitasem total și pe care îl aveam doar aici, în agonia noastră. L-am recitit, l-am mai aclimatizat nițel la noua mea stare, starea unei regăsir și... M-am simțit ca în poem, neștiut de nimeni. Și deodată vii tu cu steaua, cum se zice la mine-n sat de Crăciun. Și mă faci să mă bucur de poem și de cel din poem dintr-o parte!

Sărbători Fericite, Adriane! Și multă inspirație!
0
@nicolae-popaNPNicolae Popa
Adevărul e că în clipa asta, din cauza unei ploi nenorocite, prin Chișinău scade zăpada. Copertinele fulgilor nu mai au nici o șansă. Și s-ar putea ca odată cu topirea zăpezii să găsim pe pământul gol... Să găsim un pământ și mai gol. Spun asta, așa, în prelungirea poemului, dându-ți de înțeles că mă bucură trecerea ta pe aici, fie prin troiene, fie pe zloată.

Sărbători Fericite! Și ocnă la scis!
0
@iarina-copuzaru-0031203ICiarina copuzaru
Am întîlnit în acest frumos poem limpezirea (prin cuvinte)a unei stări tulburătoare (în trăiri-copertine). Atingerea pământului \"cu mâna în adâncul zăpezii / unde am zgâriiat prima copertină de fulgi așternută acolo
pe când încă era noiembrie afară\" mă apropie de retragerea sufletului în origini/puritate.
Repunerea de sine din final întregește mesajul poeticesc, scriitorul îndreptîndu-se spre temeiul pentru căutarea sa - această pro-punere făcută cerului/sieși.
0
@nicolae-popaNPNicolae Popa

Se pare că \"repunerea de sine\" chiar contează! Sărbători Fericite întru Poezie!
0