nica mădălina
Verificat@nica-madalina
în rest, titlu bun.
Pe textul:
„pășim zdravăn nu se alunecă" de ștefan ciobanu
e un static în ultima parte a textului din care aproape că se pot crea certitudini.
Pe textul:
„nu mă spune că știu" de ioana negoescu
Recomandatimpersonalul cutiilor e bine ales. are o anume răceala.
Pe textul:
„Room 2" de Adela Setti
Recomandatplace cărpănoși. de aceea m-am oprit.
typo în ultimul rând.
Pe textul:
„personale" de Madalina STATE
cât despre și-uri, eu l-aș elimina pe cel de la \"și sugeau sânge\", căci \"mari și puternici\" imediat anterior.
Pe textul:
„grasă și frumoasă" de Nicolae Popa
cred că dacă ar fi gestionate mai bine aceste \"mort, moarte\", ideea dealtfel simplă a textului ar avea de câștigat.
la fel ritmul și posibilitatea lectorului de a nu se foi cât citește, până la capăt.
Pe textul:
„Vorbeam cu omul mort din mine" de razvan rachieriu
pentru că descriptivul e nu doar ademenitor, ci și suficient de chestionator. cred așadar că lipsa versificării ar deschide variantele de cte, de gesturi, de acțiuni practicabile.
îmi par mulți și în prima parte, care fragmentează prea mult. tempo există deja.
Pe textul:
„grasă și frumoasă" de Nicolae Popa
de aceea huma și colbul îmi par discordante. pentru că în genere aici e nerv (chiar și în lipsa celor interjecții).
mă mai foiesc eu în pasajul acela_lungit, cum că, adăugat restului, dă un total de multe imagini, multe rău, dar am înțeles că.
Pe textul:
„știi îmi plac cuvintele care încep cu litere pare și se pronunță în mai puțin de o secundă" de ștefan ciobanu
acesta este un puseu de melancolie spus și cu rimă, și \"în vers alb\".
acestea sunt asocieri de cuvinte. cum se spune, nefericite.
poate aici e o personală.
Pe textul:
„anotimpul uitare" de Valeriu Sofronie
cu alte cuvinte, dincolo de colajul de statistici, date și alte informații \"reale\", am impresia că intru aici într-un lugubru conspiraționist, căci anti-conspiraționist.
tot despre impresii, long live the one că le știm pe toate și că gică contra, indiferent contra a ce se află el ca gică, e cel mai rezonabil tip de raportare.
confuzie mare între rațional și rezonabil, pe aici.
și mă refer la felul în care este încercată o umbră de teză întru prezentare.
bine, bine, îmi mai zic. aduceți amnarul, măcar să existe preocupare! la ce ne ajută acest articol? la pace interioară, firește!
să facem știință, dară, să știm!
Pe textul:
„Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre
Recomandatcred că e efectul felului în care mi-am imaginat tonul interlocutorului (satul), ca fiiință colectivă. posibil tiranică.
Pe textul:
„Măritate cu agronomi" de Irina Nechit
dar nu îs de acord cu reluarea subtitlului în primul vers (ar putea lipsi ca subtitlu).
mai cred că e typo în titlu.
Pe textul:
„Măritate cu agronomi" de Irina Nechit
pentru că aici nu e agresivitate a textului, ci folosirea agresivității adrisantului.
îmi place să văd texte mai strunite, ca lungime. pentru că \"pe fond\", starea se zbate printre globule.
Pe textul:
„* * *" de Dacian Constantin
întrucât cred că aici descriptivul domină încercarea de metaforizare din prima parte. și ar putea fi dezvoltat. sau făcut mai incisiv.
apoi \"vre-un\", \"coaja nucilor dau\".
Pe textul:
„Dracii coborau din pod" de Paul Gorban
mai mult nu orbecăiesc în acest text. a aspru, deși nezvântat.
Pe textul:
„trilogie" de felix nicolau
Recomandatun text cu o simetrie făcută din spargeri. cum vinul sec face bine tahicardiei.
Pe textul:
„Jurnal pe bilete de autobuz 52" de Anni- Lorei Mainka
Pe textul:
„O țeavă spartă" de Irina Nechit
pentru că încearcă o sinteză a unui fel de a fi cumva renegat. dar cumva purtător al eternelor contradicții.
foarte personal, în ciuda spunerii \"în categorii\", tentând generalul.
Pe textul:
„Rațiunea, un parazit al sufletului" de florin otrocol
plus că e parcă prea atotcuprinzător acel sfârșit.
Pe textul:
„Nocturnă" de Diana Manaila
dar sevnețială rupe rău din revenirea la tandrețea sau chiar langurosul care se încearcă transmis, ca și cadru.
Pe textul:
„Nocturnă" de Diana Manaila
