Mediu
știu că e deja aici. unghiile mele sunt portocalii. îmi trebuie un timp să rostesc toamna. îmi trebuiesc câteva gânduri imposibile. îmi trebuie pădurea noastră roșie.
doctorii sunt zemoși ca niște pere. îi simt desfăcându-și miezul sub pielea albă.
nu mă spune că știu. nu mă spune că am gustat din zidul acesta galben. nu mă spune că visez lemn. că visez trunchiul.
îmi vine rândul o dată pe anotimp. trag tot soarele în plămânul stâng. respir tot ruginiul roșul galbenul portocaliul respir pământul în care ești tu.
mă bucur că portarul nu face față frunzelor. mătura lui foarte mare nu poate să mă alunge. nu poate să anuleze liniștea care tot cade și cade în pacienții cuminți de pe bănci. portarul mătură moartea din curtea spitalului. nu știe că nu se poate.
076.604
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 133
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “nu mă spune că știu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/1743056/nu-ma-spune-ca-stiuComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
mă și gândeam când vor da buzna culorile cestea de toamnă.
e un static în ultima parte a textului din care aproape că se pot crea certitudini.
e un static în ultima parte a textului din care aproape că se pot crea certitudini.
0
Poem de toată frumusețea, în plus, scrisul fără cusur.
M-au adus apropae de lacrimi versurile:
îmi vine rândul o dată pe anotimp. trag tot soarele în plămânul stâng. respir tot ruginiul roșul galbenul portocaliul respir pământul în care ești tu.
Și o metafora fenomenală: doctorii ca niște pere zemoase.
Felicitări!
M-au adus apropae de lacrimi versurile:
îmi vine rândul o dată pe anotimp. trag tot soarele în plămânul stâng. respir tot ruginiul roșul galbenul portocaliul respir pământul în care ești tu.
Și o metafora fenomenală: doctorii ca niște pere zemoase.
Felicitări!
0
TG
foarte frumos
\"doctorii sunt zemoși ca niște pere\"
\"îmi vine rândul o dată pe anotimp\"
imaginea creată e foarte clară si frumoasă
\"doctorii sunt zemoși ca niște pere\"
\"îmi vine rândul o dată pe anotimp\"
imaginea creată e foarte clară si frumoasă
0
Ela, Mădălina, Tamara, Tudor, am încercat să vă răspund ieri mai pe larg, dar din păcate răspunsul meu s-a pierdut pe undeva. azi vă mulțumesc mult pentru citire și comentarii.
0
ca ti-e scrisul lin, durerea ca un guler de blana printre goblenuri alese......sper sa nu ma ratacesc mult prin agonia pina te regasesc, superbe texte, pe curind
0
Anni, ești aici și asta mă bucură mult. mulțumesc.
0

Pagină frumoasă azi, aici.
Ela