nica mădălina
Verificat@nica-madalina
si totul in doar cateva randuri.
titlul pompieristic si gratuit.
Pe textul:
„limax" de ciutura carmen luminita
Pe textul:
„povestește-te" de ștefan ciobanu
merge mult mai bine, da, culoarea, acum. si fonturile.
Pe textul:
„povestește-te" de ștefan ciobanu
si n ar strica nici o alta culoare a caracterelor, mai in ton cu albastrul de fundal.
place foto, ma face sa imaginez vieti la capatul gangului.
Pe textul:
„povestește-te" de ștefan ciobanu
cam atat am sa reprosez textului, situarea in alta zona de tonalitate si timbru fata de cele ale titlului. care, luat in sine, mi a placut mult.
Pe textul:
„copilăria se duce când îți dai seama că nu porți îngeri la subraț și începi să te razi" de ștefan ciobanu
Pe textul:
„devorat de propria-mi limfă" de andronache virgil-nicolae
pe care simplificarea din partea a textului nu reuseste sa o salveze.
Pe textul:
„devorat de propria-mi limfă" de andronache virgil-nicolae
stoparea aceasta la timp a jocului intro-extro, a lui \"caut sa te fac sa ma radiografiezi\" cred ca incheaga.
Pe textul:
„puls 0" de emilian valeriu pal
asa ca orice scuturare si doza de curaj prin care simplifici fara sa superficializezi e ok.
inca astept nervul care sa prinda cu dintii, fara sa curga sange. adica o renuntare completa la o maturizare cu forta a mesajului. asa cum textul acesta din pacate inca pastreaza.
Pe textul:
„Soarele din felină" de bucur alexandra-emilia
Recomandatce incerc e sa punctez ce se mai intampla cu teatrul de pe meleagurile craiovene, cam stramte, mai degraba decat o eseistica specializata pe tema asta.
Pe textul:
„Între mese" de nica mădălina
Pe textul:
„A venit marea" de Irina Nechit
RecomandatPe textul:
„A venit marea" de Irina Nechit
Recomandatadica fictionalitatea este coerenta, discreta, dar suficienta de directa incat sa soarba cititorul din prima.
as mai citi cu placere texte pe structura si cu intentia acestuia. ce zici?
Pe textul:
„A venit marea" de Irina Nechit
RecomandatPe textul:
„aici" de Vasile Mihalache
adrian, nu vei avea multe de scotocit la mine. eseistic, adica. dar ma bucur sa aud ca se vorbeste despre ionesco inca. nu stiu, imi pare bizar ca e trecut sub tacere, ca si cum ar putea vreodata plictisi.
dorin, am incercat sa las afara mai multe. si m a costat ceva. eu sunt indragostita rau de textele lui ionesco. si nu doar de teatrul sau. iar scaunele e oricum poate cea mai putin umoristica, daca mi permiti exprimarea, dintre \"piesele\" sale.
emilian, e bine ca zici, pentru ca stii ca mai si conteaza.
silviu, \"si atunci am ras\" e doar citat din textul scaunelor, ca si altele, putine, ce i drept, pe care el gasesti aici in text in ghilimele fara sa fie precizat autorul.
Pe textul:
„Locurile 28, 29" de nica mădălina
Recomandatmergi pe concentrare si nerv si nuditatea discursului, in cazuri de astea
altfe; ramane nici caldut, nici rece, un intre, adica insipid
Pe textul:
„Pălării, eșarfe, rujuri" de Carmen Sorescu
cu toate astea, tocmai pentru a accentua doza de firesc a textului (care să echilibreze), aș renunța la ea.
Pe textul:
„spinare în spinare" de heghedus camelia
mi s-a părut sau chiar a survenit o modificare acolo?
Pe textul:
„elegie bolnavă" de Liviu Nanu
RecomandatPe textul:
„summertime" de Ligia Pârvulescu
Recomandatpentru ca mie una textul, in ciuda si dincolo de flash-urile pe care el foloseste, imi lasa sugestia luminii de dupa, a obloanelor sifonate, trase sau nu, dar prin care tocmai lumina razbate
Pe textul:
„summertime" de Ligia Pârvulescu
Recomandat