Poezie
4 fără un sfert
1 min lectură·
Mediu
aș fi putut fi mângâierea care vindecă și transformă
alcoolul în agheasmă
dar nu.
tot ca o păpușă am cântat ce ai scris pentru mine
am fost cenușă, am dormit cu focul în ceafă
în secret pistoale de mărimea unui bold
îmi ținteau inima.
mă plimb pe străzi legănat ca întotdeauna
când plouă lipită de copaci aștept să devin scoarță
când bate vântul sunt ana și-ți aduc de mâncare
(uite inima asta mică, speriată ca un pui de găină, mănânc-o)
zidește-mi un mormânt frumos ca o grădină spune-mi că acum
așa se naște din mine cel mai frumos poem
că-l vei șopti femeilor tale și ele vor plânge
m-am purtat pe brațe ca pe un înecat
am închis toate luminile și m-am rugat să cadă bucăți mari de tencuială din cer
să treacă în galop caii sălbatici prin părul meu
să nu mai știu nimic despre nimicul care ești
despre nimicul care am fost
și despre dragostea ca un nisip mișcător
în care mă zbat deși am aflat
că asta nu face decât să grăbească îngroparea.
054.711
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Neagu Raluca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 176
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Neagu Raluca. “4 fără un sfert.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/neagu-raluca/poezie/14069972/4-fara-un-sfertComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRNu-i bine să-ți închizi toate luminile, căci prin supapa vieții țâșnește întunericul acaparator ca o calamitate, prin care galopează caii sălbatici, iar din nefiind ai făcut elizeu, intermundiu și empireu, însă dragostea a alunecat din arealul transcendental și a căzut într-un nisip mișcător, în care cu cât te zbați cu atât te afunzi mai tare.
Poezia este ca o mângâiere, care vindecă boala socială și transformă spleenul în încântare.
Poezia este ca o mângâiere, care vindecă boala socială și transformă spleenul în încântare.
0
NRȘtefan, uneori sunt așa prinsă în vârtejul emoției încât este posibil să fac o poezie lipsită de logică lirică. Mulțumesc mult pentru observație!
Razvan, încep să cred că ești vocea rațiunii care-mi urmează poemele aproape...Ai dreptate, poezia este o mângâiere. :) Mulțumesc mult pentru trecere și salut.
Razvan, încep să cred că ești vocea rațiunii care-mi urmează poemele aproape...Ai dreptate, poezia este o mângâiere. :) Mulțumesc mult pentru trecere și salut.
0
VTDistincție acordată
Ar putea fi (este) o completare afectiva (subiectiva) a poeziei lui Mazilescu.
Sentimentul care strabate randurile de mai sus este unul al neputinei, dar o neputinta fata de care te situezi cu impotrivire, prin asteptare, prin risiprea fizicului in natura, prin depersonalizare. Dragostea este un nisip miscator. Atat lipsa, cat si prezenta dragostei, grabesc ingroparea.
Sentimentul care strabate randurile de mai sus este unul al neputinei, dar o neputinta fata de care te situezi cu impotrivire, prin asteptare, prin risiprea fizicului in natura, prin depersonalizare. Dragostea este un nisip miscator. Atat lipsa, cat si prezenta dragostei, grabesc ingroparea.
0
NRde ce să da și de ce să nu.
dacă tot dragostea e când nu e și nu e când e, de ce atâta zbatere? :)
da, sunt de acord cu ideea de completare afectiv-subiectivă a poeziei lui Mazilescu. rămân poemul meu de suflet și poetul meu de suflet.
mulțumesc!
dacă tot dragostea e când nu e și nu e când e, de ce atâta zbatere? :)
da, sunt de acord cu ideea de completare afectiv-subiectivă a poeziei lui Mazilescu. rămân poemul meu de suflet și poetul meu de suflet.
mulțumesc!
0
De reproșat o anumită împrăștiere a imaginilor,
lipsite de logică lirică...