Poezie
despre ceea ce nu se poate vorbi
1 min lectură·
Mediu
1.
despre iubire să nu scrie trădătorii
ochii mici de bestie
dezbrăcații de suflete, cei care își îngroapă onoarea în peșteri
tapetate cu arginți.
și tu iuda
să știi că n-am fost dumnezeul tău
pieri.
2.
mi-ești.
am scrum pe gâtul mușcat de un animal întunecat
care-ți poartă buzele
noaptea se lipește de mine și-i devin piele
strig: dacă aș fi pe eșafod mi-aș trage singură scaunul
dragostea mea doar să știu că mă arunc în tine și dispar
strig: nu mai cred în nimic dar aș vrea
ca mâine să mă judece oricine și să-mi dea atât întuneric încât
să-ți pot rosti numele de o sută de ori și ochii să-mi devină lumină
tac acum pentru că am pleoapele de fontă
nu mai vreau sa ma instrainez de mine
ia-mă de mână cât mai strâns.
023.500
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Neagu Raluca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Neagu Raluca. “despre ceea ce nu se poate vorbi .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/neagu-raluca/poezie/14083346/despre-ceea-ce-nu-se-poate-vorbiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CSDistincție acordată
CSCarmen Sorescu✓Citisem de ieri poemul. Am revenit pentru câteva expresii care mi-ai plăcut: animal întunecat(este ceva de mai bine nu vezi), pleoapele de fontă (nu de alta dar cunosc greutatea). Primul vers sună ca un verdict, ca o literă de lege, cu care de altfel sunt total de acord:):) despre iubire să nu scrie trădătorii. Noaptea care se lipește și devine piele, inerenta apropiere, să primești întuneric și să devii lumină. Repet: să-mi dea întuneric și să devin lumină, nu știu ți-ai dat seama... Stea.
0
NRmulțumesc pentru empatia poetică și pentru lumina adusă poeziei acesteia!
0