Poem fără îngeri

Strofele 2 si 3 cam fortate. In rest, impresie placuta. Mi-a placut \"ecuatia palmelor\"

Mulțumesc pentru trecere!
Da, nu e un poem desăvârșit, ci doar o încercare de eliberare a omului-sunet din mine. Mă bucur însă că ecuația palmelor ți-a plăcut.

Acum realizez de ce mi-au placut versurile alea. Imi aminteste de o poezie. http://www.poezie.ro/index.php/poetry/69151/index.html
Poate faci ceva cu strofa a treia, cred ca mai trebuie lucrata sau eventual renunti la ea.

Pavel, voi încerca să văd ce pot face cu strofa 3. Mă bucur că-mi ești pe-aproape :)

Liviu, am citit poemul tău, la momentul apariției lui și acum. Ai dreptate, se aseamănă într-o oarecare măsură.

Vă pup!

Si eu sunt deranjat putin de forma, desi probabil ca intre timp au avut loc modificari. As fi insistat fie pe jocuri de cuvinte (imi trag sufletul...la sorti.. e si nu e unul reusit) fie pe concentrarea, esentializarea aceea ce iti iese atat de bine in ultima strofa. Celelalte sunt doar tuse care nu redau intregul. Strofa a 3-a asa cum au sugerat si ceilalti sufera, prin curgerea anormala a cuvintelor si prin imaginile care nu sunt convingatoare in forma actuala.
Partea buna e ca poezia pare de o libertate totala, in sensul in care reda senzatii fara a le atasa unui personaj sau unui spatiu-timp. Acest lucru ar fi de efect daca senzatiile propuse ar fi solutii ale unor ecuatii general-valabile.

Trandafirașule, dacă mai dezvolți un pic, poți deveni tu îngerul acestui frumos poem fără îngeri.
Eu, dacă aș fi autorul, aș renunța la facilul ,,la sorți\", asta dacă nu cumva i-ai rezervat o conotație pur religioasă.
Cum știi și tu, cel mai ușor e să dai sfaturi...

O inegalitate există. Orice efort este perfectibil. Eu aș sublinia ceea ce mi se pare esențial și izbutit și anume o stare de splen, o sfâșiere cumpănită, nu expusă și lăsată într-o libertate sinonimă cu dezordinea, o stare încadrată într-o ecuație contemporană a trăirilor.

Claudiu, încă nu am făcut nici o modificare la text, deci nu ai pierdut nimic. Nu știu dacă voi face, trebuie să mă gândesc. Mulțumesc pentru trecere!

Tudor, îngerii sunt departe de mine acum. Iar eu, cu toate păcatele mele lumești, nu prea mă apropii de a fi o îngeră deși, dintre toate întrupările asta mi-aș dori să fiu.
Cât despre într-adevăr facilul \"la sorți\", pot spune că mă gândeam la soartă, pe care nu ne-o putem hotărî singuri și nu prea o putem influența.
Ai dreptate cu sfaturile, cel mai ușor e să le dăm. Dar uite, știu să le primesc și mă bucură, pot face diferența dintre un sfat bine intenționat și \"altele\". :) Mulțumesc!

Cele bune!

Într-adevăr, Adrian, sfâșierea mă ține în echilibru precar pe marginea sângelui, într-o permanentă stare de dezordine sinonimă cu plânsul interior al trăirilor. Din acest motiv nu știu dacă voi putea echilibra textul în așa măsură încât să nu cadă în comun.
Și ca întotdeauna, trecerea ta pe aici mă onorează. Mulțumesc!

Am făcut o mică modificare, mică.