Carnală

Nu incetez sa ma minunez de frumusetea poemelor tale, Monica. Nu mi se intampla de multe ori sa citesc ceva pe site-ul acesta si sa ma simt asa de rascolita si de incantata, cum mi se intampla cand te citesc pe tine. Pentru ca raspunzi int-un mod atat de potrivit si de special in acelasi timp unor cautari, unor nevoi pe care le simt in interiorul meu. Ma infior ca in fata unor opere de arta, dar nu oricare, ci acelea al caror ecou il simt rezonand in mine. Te felicit, Monica...

WOW ... La cote înalte pasionalul desprins din penel cu o delicatețe și ușurință surprinzătoare ... nu mai vorbesc de melodicitate și ritm ... m-ai surprins foarte plăcut mai ales sufletește ... din partea mea o steluță platinată pentru tot ce am vazut dincolo de cuvinte...

Pe mine m-ai facut sa zambesc, Monica! E atata pasiune, dar o pasiune vesela, incitanta, provocatoare...
Imi placeeee...:)
Vampirito! Te pupic!!!!

Nici nu știți cât de mult mă bucură cuvintele voastre! Nici nu știți!

Dă-mi voie să te mușc de crizantemă
uimit până la sânge de petale
ce-ai aruncat pe site, ca anatemă
poeților din gări octogonale.

În schimb mă vor mușca de jugulară
toți înălbiții, fără rime barzi,
crucindu-se de marea-mi îndrăzneală
de-a admira, carnală, cum mai arzi.

Melodie, pasiune.
Mulțumiri.
Imi aduci aminte de Zâna Zorilor neliniștite, aflată undeva, deasupra mea.

uite o fată care n-are nevoie de zestre. dac-aveam o pălărie, era deja jos.

Trandafirasule, daca nu te-am mai comentat de mult timp,nu inseamna ca nu te citesc. Dar la poezia asta nu ma pot abtine pentru ca este pe gustul si pe ritmul meu, chiar ma intreb cum de n-am fost mai iute de mina :))). Faina de tot prima strofa.

Sa-mi sprinin palme de lumina
Pe sanul tau preafrematand aprins,
Cu generatii frunze fara vina
Sa te-ntomnez cu oasele preastrans,

Sa-ti mangai ochii cu saruturi clipe
Sa-ti pun din suflet ruga lina
Despresuratii ingeri de aripe
Sa impresoare pantecu-ti, senina,

Sa tangui vant prin parul tau
Sa ma alunge iarba de pe buze,
Sa-ti pun la glezne sensul meu
Sa-ti dau in vise gemete confuze,

Sa-ti inimesc bataile o clipa
Sa mi te simt dormind in pieptul meu,
Sa-ti faci din palma mea aripa
Si sa-l atingi usor, pe Dumnezeu.

Instrumente poetice \"tradiționale\" bine strunite (ritm,rimă,etc.)
Ușor de remarcat naturalețea și lejeritatea actului poetic care sunt la tine acasă.

Asta mă bucură mult Monica.

Wow! Nu ma asteptam la reactii chiar atat de ... fierbinti :)). Dar asta nu inseamna ca nu-mi fac placere, cu atat mai mult cu cat acest text vine dupa o perioada in care simteam ca nu mai pot scoate nimic de treaba. Si spun asta cu toata sinceritatea.

Daniel Bratu, multumesc pentru versuri! Nu te-am mai vazut pe pagina mea, sau poate ca n-am retinut eu (deh, batranetele!)

Calin Rapciune, zestrea mea sunt eu!

Gabriela, zici ca ti-am starnit imaginatia?

GAP, nu cred ca mai e nevoie sa spun ca prezenta ta imi face intotdeauna placere. Multumesc pentru versuri!

Adrian Firica, crede-ma ca doar cu greu m-am stapanit sa nu \"jonglez\" mai mult cu cuvintele. Dar mi-am zis ca e mai bine doar sa va starnesc, pentru ca voi, care stiu ca nu duceti lipsa de imaginatie, sa poetizati mai departe.

Cristina, vampirita e numele meu mic! :))

Laurel, sunt doar o femeie care simte! Ma bucura ca acum v-am putut face si pe voi sa ma simtiti. :)

Va multumesc tuturor, din suflet!
Ieri intrebam in chat: oare stie cineva de aici cat imi sunteti de dragi? Penru ca eu nu stiu cum sa o spun mai bine decat asa: imi este drag de voi! De toti!
Va imbratisez!

Hmm! Parcă începe să-mi placă și mie textul ăsta.

Ai reușit să descrii pasiunea în adevăratul sens al cuvântului.
Mi-a plăcut mult comparația cu tangoul staccato, e intr-adevăr foarte reușită.
Jeanette Winterson spunea: “ Pasiunea nu e atât o emoție, cât un destin. Ce altă alegere în fața acestui vânt decât să-mi înalț pânzele si să-mi odihnesc vâslele.”
Felicitări! Le meriți din plin.