euphoria

Miruna, după nopți întregi petrecute în cărți, cu cărți, despre cărți, mi-am regăsit foarte bine viciul și stările în textul tău :). Mulțumesc.

În ultimul vers: pleoape > pleoapele.

De semnalarea greșelii. Și mărturisesc că știam că va exista cineva care să se regăsească aici (ceea ce mă bucură mult), dar mi-e totuși teamă de umbrele de care mă lovesc zilnic, acelea ce afirmă moartea lentă a cărților.

lungile plimbări prin anticariate cu parfum, opririle în dreptul tarabelor sau scărilor de biserică pline de bpt-uri din biblioteci rămase orfane, bucuria de a le recupera și apoi de a umbla zi de zi cu ele în rucsac, în mână, prin autobuze și trenuri, miracolul de a trăi concomitent aici și dincolo printre rândurile lor uneori însemnate cu creion.
cărțile nu vor dispărea decât din preajma acelora care ei, cei dintâi, au dispărut pentru spiritualitate.
Adela

Ai dreptate, dar... În timp, câți dintre noi nu vom fi dispărut pentru spiritualitate? Mă uit în jur și pur și simplu mi-e teamă.