Poezie
substituție
1 min lectură·
Mediu
acum sunt destul de mare
să port bijuterii de chihlimbar
cum avea mama,
în care, fără ca nimeni s-o știe,
trăiesc castele și vise.
acum suprafața lor mlădioasă
îmi mângâie pielea de femeie
într-un altfel de freamăt,
nu mai simt invidiile ciudate
pe gesturile tandre ale tatei,
pe felul în care-i așeza perna.
acum am și eu sărutările mele,
gâtul cald, dezvelit de podoabe
are voluptatea, dezmierdările lui
și e cineva care e pe de-a-ntregul al meu,
atât de al meu, încât pot trece prin el
pot confunda ființele noastre...
chiar dacă bijuteriile nu mai sunt așa grozave.
074.961
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Miruna Dima
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Miruna Dima. “substituție.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miruna-dima/poezie/1743499/substitutieComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Bine te-am regăsit. O să încalc regula, de a nu răspunde imdeiat, și nici sepraat, pentru a-ți mulțumi pentru aprecieri. O parte din mine a fost puțin copil când am scris textul ăsta, așa că mă bucură popasul tău.
Am mai schimbat pe ici pe colo exprimarea, dar cred că acum e mai bine decât înainte.
Am mai schimbat pe ici pe colo exprimarea, dar cred că acum e mai bine decât înainte.
0
Are un aer adolescentin, de copila furisata la trusa cu farduri a mamei...
\"acum am si eu sarutarile mele\"
Imi place mult versul asta, pare sa dea tonul intregii poezii.
\"acum am si eu sarutarile mele\"
Imi place mult versul asta, pare sa dea tonul intregii poezii.
0
Distincție acordată
sunt sensibil pentru ca intotdeauna lucrurile fiind la inceput, sunt bune si autentice, pe parcurs se imputesc de-a dreptul, cam asta estimez eu ca se va intampla cu poeziile despre toamna dar de peste o saptamana incoace.
textul tau mi-a placut pentru ca nu a cazut in teribilism. ai vorbit despre bijuterii, despre mama, despre copilarie un pic si totusi ai facut-o intr-un fel un pic mai matur, cu mai putina afinitate pentru imaginile usor exagerate si pline de epitete comerciale.
de la jumatea textului in jos mi s-a parut c-ai fost foarte relaxata, iar cuvintele dezmierdari sarutari & co pe mine personal nu m-au deranjat, au venit ca o chestie normala.
sigur, poezia ta nu este despre toamna, dar parca ar fi scrisa in pas cu toamna :)
si mi-a placut foarte mul finalul, seamana putin a sorescu, zici ceva ( confundatul fiintelor ) si fix cand i se aprinde beculetul omului revii la treaba cu bijuteriile.
oricum eu cred ca poti scrie niste texte si mai degajate de atat, si mai libere si de ce nu mai nonconformiste.
te salut
textul tau mi-a placut pentru ca nu a cazut in teribilism. ai vorbit despre bijuterii, despre mama, despre copilarie un pic si totusi ai facut-o intr-un fel un pic mai matur, cu mai putina afinitate pentru imaginile usor exagerate si pline de epitete comerciale.
de la jumatea textului in jos mi s-a parut c-ai fost foarte relaxata, iar cuvintele dezmierdari sarutari & co pe mine personal nu m-au deranjat, au venit ca o chestie normala.
sigur, poezia ta nu este despre toamna, dar parca ar fi scrisa in pas cu toamna :)
si mi-a placut foarte mul finalul, seamana putin a sorescu, zici ceva ( confundatul fiintelor ) si fix cand i se aprinde beculetul omului revii la treaba cu bijuteriile.
oricum eu cred ca poti scrie niste texte si mai degajate de atat, si mai libere si de ce nu mai nonconformiste.
te salut
0
si mie/mi placu.
faza cu copilaria.
faza cu copilaria.
0
Daca poeziile ar fi oameni, asta ar fi o adolescenta incercand pe furis cutia cu farduri a mamei.
\"acum am si eu sarutarile mele\"
Versul asta, mai exact :)
\"acum am si eu sarutarile mele\"
Versul asta, mai exact :)
0
Mă iertați pentru răspunsul târziu, am lipsit un pic...
Laurențiu: da, și mie mi se pare reușit versul acela, nu știu dacă cel mai reușit, dar l-ai trăit la fel ca mine :)
Claudiu: mulțumesc, sunt mai mult decât onorată de semn. Nu, nu e despre toamnă, e oarecum tomnatecă. Probabil că se poate mai degajat și mai liber (cu nonconformismul mai am de lucru), exersând.
Medeea: mulțumesc de semn.
Laurențiu: da, și mie mi se pare reușit versul acela, nu știu dacă cel mai reușit, dar l-ai trăit la fel ca mine :)
Claudiu: mulțumesc, sunt mai mult decât onorată de semn. Nu, nu e despre toamnă, e oarecum tomnatecă. Probabil că se poate mai degajat și mai liber (cu nonconformismul mai am de lucru), exersând.
Medeea: mulțumesc de semn.
0

“atât de întreg, că pot trece prin el,
pot fi el”
“chiar dacă bijuteriile nu mai sunt așa grozave” poezia va fi.
Cu respect
Doru Emanuel