milos petru

Eu, mă bucur c-o să crească, Mult mai mare, luna asta, Și are să fericească, Printre babe, și nevasta.

Fiindcă te-ai dus la Timișoara, (I-a spus lui Ganea , o mătușă) Mai marii ligii te omoară Și te răstignesc pe tușă.

A avut doar porci în fermă, Mult prea slabi și cam buboși Și-ajungând întro dilemă, A luat șpagă caltaboși.

Pe-o zeiță o slujește, În grădină înflorește, Și retina o încântă, Trei decenii de când cântă.

Că n-a trecut simte-un regret, Ce mult voia chiar prim ministru, De azi e contra la buget, E doar un personaj sinistru.

Fiindcă n-a fost inspirat, Ce-a vrut nu s-a întâmplat, Parlamentu-a respirat, El e doar un expirat.

A fost pisică, tigru și măgar, Mistreț,gorilă, vulpe, armăsar, A fost și câine-n lanț, legat la pom, Dar toate pentru ca s-ajungă om.

Ei mă săpau, mai mult de-o lună, Dar eu creșteam, mereu mai sus, Că tocmai cât o ploaie bună E prașila ce-o fac în plus.

Voind s-ajungă fata mare, După multă judecată, S-a prins cu mâinile de soare, S-a ars și azi nu mai e fată.

Nu știu cât de mult m-ajută Că îmi crește 5 la suttă, Socrul însă mă salvează, A lui, sigur, se dublează.

Când pe pământ umblase Dumnezeu Să vadă traiul de-i ușor sau greu, Din toamnele târzii și până-n vară, Trecea nestingherit din țară-n țară. Opri un ins care mânca măsline, I-a spus:-Am o poruncă

După cum, mai nou, se poartă, Facultatea poate-o schimbă, Ei nu-i place limba moartă Dar e moartă dup-o limbă.

Mai sunt și azi, colțuri de țară În care lumea, se înjură, Se chinuie voit, se fură Și se mai face de ocară? Mai sunt și azi cătune, sate, În care hoții stau pe tronuri, Diriguind în crunte