Ucid lumea celor douazeci de mii de leghe -
Strivind-o sub toc,
Pentru a sfarama
Zmeul de balta,
Posesiunea
Si tridentul.
Dar nu ma pot sfarama pe mine.
Sideful
Nu ucide
Te iubesc urandu-te
Si mi te-aduc aminte
incercand sa te uit...
Ma urasc iubindu-te,
Si-as vrea sa te
Arunc
In ultima zvacnire
de viata,
In ultimele cuvinte
de sincera iubire.
Si
Peste zile, peste nopti...
Si blazare, si banal.
Viata- gura de canal,
Sfasiind cu mii de colti.
Sa nu rad de tine, eu!
Tu! Te chinuie talentul,
Morbiditatea si prezentul
Si Il negi
Din prea mult,
Si din prea plin,
Simt ca dau mult prea putin...
Ma revars si ma sufoc,
Toata doar furtuni si foc.
Incepe-n mine ceva sa se dilate,
In ochi sa se coboare noapte,
Si din
Sunt vinovata de pacatul originar. Bolnava sunt de neiertare. Si nu pentru ca asupra mea, asupra sufletului meu inveninat de foc si flacari furioase, botezul a dat gres. Nu pentru ca sunt om. Nu
Copil, din flacari mi-am facut jucarie,
Si toata bolta mi-am insangerat,
Chinuind-o in valvataia rosu-aurie.
Singura cerul mi-am mutilat...
Cu aripile de jocul meu parjolite
Se
\"Mangaierile noastre din brate de apa
Au sa moara in mare\"...
Asa suna un cantec de izvor,
Primul \"te iubesc\" scris in palma
Umeda si mica, de copil,
Cu litere tremurate si albastre.
Peste suflul celor multi -
Si blazare, si banal...
Viata- gura de canal,
Sfasiind cu mii de colti...
La lumina unui gand
Zace starvul unui vis...
Zambetul, demult promis,
Pe
Pe orbita a trei luni
Planeta
Isi pierde ratiunea.
Obrazul i se zbarceste,
Plin de vanatai
si riduri.
Moleculele explodeaza,
Atomii declansand lupta intre semeni.
Puteri nucleare
Hemoragia de cuvinte nu se mai opreste.
Otravind, ma scurg suvoi,
si ma imputines.
Slabesc, dar ma cramponez
De somnul meu fara vise.
Tiphon tremura, ud de venin
si sange.
Urla,
La douazeci de mii de leghe sub mari
Sed eu
Si judec pisici de mare
Si calcani
Cu un trident.
Stapanita de un zmeu
De balta,
Ma ascund printre scoici
Si ma reflect in sideful lor,
Serpi imi umbla pe sub poale -
Apa otravind-o.
Fusta rosie
De corali
E sfaramata,
Si sunt goala
- spongioasa.
Nimeni nu mai asculta
De chemarea de trident.
Nimeni nu mai vine.
Noaptea-mi strabate cu pasi usori
Gandurile ce au furat
Culoarea ochilor tai.
Gandurile mele...
Ti le-as surade in culori
Si sa-ti planga le-as lasa...
Ai fi curcubeu!
Cersetor.
Ghemuit
Cu mana-ntinsa
Intr-un coltisor.
Trup invinetit,
voce plansa,
paduchios si zgribulit
in carpe jerpelite,
Ar starni mila.
Mana scheletica,
inchircita,
Ma lupt sa impletesc forme,
sa nasc continuturi,
si nu reusesc.
Alerg zapacita in zigzag,
incurcandu-ma
in propriile picioare.
Parul- late viclene,
Imi cade plasa peste ochi
Si nu ma
Pasi infundati lipaiesc
Printre idei,
Tarsaind in urma
gandurile.
Lipa-lipa, lipa-lipa...
Au starnit tot praful,
Mi-au rascolit toata dezordinea,
Si lipa-lipaind se pierd
- ingratii
Ultima fila, cel din urma cuvant.
S-au dus demult portocalii-
Umbre stilizate pe-un iris arzand.
Timpul suna tactul in jelanii.
Singur Ecoul, in pasi de descant
mai bate caile
Ghem de plans
In cosul pieptului,
Vuiet aspru
In urechi.
Confuziile se plimba
Perechi-perechi...
Stanga-dreapta,
Dreapta-stanga,
Sensul Universului
Ataraxie.
Plange-i gandul
O
Si s-au ridicat de la Miazazi
Ostile de ingeri
Si-au pornit tacuti, vartej- in jos.
A nins in ziua aceea.
Cu pene.
Si-au navalit puhoi in lume,
Capete de Rafaeli cu bucle lungi
Si
Pocniri subtiri de castaniete,
Rapaieli de dairale,
Tobe bat dupa perdele.
Lumina curge in zvacniri,
Bolnava, palida, sfasiata.
Melodia aiureaza,
Cu mainile pe tample,
si teama
Ninge pufos si aburit
Pe drumul spre Bethleem.
Pe doua umbre ce-au pornit
Spre Bethleem...
Vartej zapada spulbera,
Linii frante-n bici de ger
Pe-obrajii Sfintei Maria.
... Spre
Simt pacatul cum picura
Stropi infami de verde sufocant,
De negru de luna plina
In gandul incremenit,
paralizat de gemete.
Ritmuri ciudate imi curg in vene
Si in ochii larg cascati