Poezie
Muta...
1 min lectură·
Mediu
Din prea mult,
Si din prea plin,
Simt ca dau mult prea putin...
Ma revars si ma sufoc,
Toata doar furtuni si foc.
Incepe-n mine ceva sa se dilate,
In ochi sa se coboare noapte,
Si din piept imi izbucnesc
- Serpuind in dans nebunesc -
Valuri-valuri de culoare si dorinta,
Curcubee vii, ce-ameninta
Sa te distruga, sa te sugrume.
Cu sclipiri din intreaga lume,
In patimasa lor imbratisare
Sa te-nrobeasca, ametitoare.
Cu tentacule delicate, feline,
Te incolacesc
Si te inchid in propriu-mi trup. -
Sa nu existi decat in mine!
Astfel te osandesc.
In mii de cuvinte ma rup,
Ma destram in sute de trairi...
Si tresar in cioburi de uimiri,
Vazand cum in mutenie incremenesc.
Ciudat. Acest zbuciumat \"te iubesc\"
Nu-mi da voie sa-ti vorbesc.
012.960
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- milena negureanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
milena negureanu. “Muta....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/milena-negureanu/poezie/69539/mutaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
JR
JRjack the reaper✓
taie , marunteste, stie chiar sa faca si o omleta... si totusi ramane muta in fata unei trairi atat de simple cum este iubirea(poate pentru ca incearca s-o analizeze?!?)
0