"Muta..." – 20230 rezultate
0.01 secundeMeilisearchFlorin DeRoxas
Cu putina credinta, in tine insuti, chiar poti muta muntii din loc!
2039 poezii, 0 proze
Miloš Crnjanski
Se naște la 26 octombrie 1893, la Csongrád (Ungaria), în familia unui notar sărac, Miloš Crnjanski. În 1896, familia Crnjanski se mută la Timișoara, unde Miloš va urma și liceul. Va scrie despre orașul de pe Bega de câte ori are prilejul, Câteva capitole din Migrații se desfășoară, de altfel, în locuri pe care timișorenii de azi vor putea să le identifice fără dificultate. 1901 - Moare Toma Crnjanski, tatăl său. 1911 - Participă, la Ciacova, la festivitățile desfășurate cu prilejul împlinirii unui veac de la moartea lui Dositei Obradovici. Crnjanski va avea mereu cultul înaintașilor, al întemeietorilor, al tradiției. 1912 - Termină, strălucit, liceul piarist din Timișoara. Scrie, sub influența lui Maeterlink și Rostand, piesa Cneazul blestemat. Se înscrie la Școala superioară de comerț exterior de la Rjeka. 1913 - La Viena. Pentru prima oară la Belgrad, cu clubul de fotbal din Novi Sad. Locuiește însă la Viena, la un unchi al său, comerciant. 1914 - Arestat, apoi înrolat și trimis pe...
3 poezii, 0 proze
Alexandra Onofrei
Născută pe 11 februarie, 1992 în Sfântu Gheorghe, județul Covasna. Locuiesc încă în Sfântu Gheorghe, dar peste scurt timp mă voi muta în Aberdeen, Scoția, Marea Britanie, unde urmez cursurile facultății de Relații Internaționale și Literatură în Context Universal, Universitatea din Aberdeen. - Am publicat editoriale în ediția de Covasna-Harghita a revistei "Zile și Nopți". - Co-autoare a volumului antologic "Frunze, Gânduri, Stihuri", editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2009 - Co-autoare a volumului antologic "Ipostaze Lirice",editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2009 - Co-autoare a volumului antologic bilingv "Poeme de Suflet/ Poems of My Soul", editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2010 - Autoare a volumului de poezie "close up", Casa de Editură Petras, Rm. Vâlcea, 2010 - Premiul I la Concursul Național de Poezie "Carmen Patriae", Brașov, decembrie, 2010 - Marele Premiu la Festivalul Național de Poezie "George Țărnea", Rm. Vâlcea, noiembrie, 2010 -Premiul I la Concursul...
77 poezii, 0 proze
Gaspara Stampa
1523-1554 Poate cea mai însemnată poetă a Renașterii italiene, Gaspara Stampa se naște la Padova, într-o modestă familie de negustori. După moartea tatălui se mută cu familia la Veneția, unde face studii literare și muzicale temeinice, devine în scurtă vreme o poetă și o cântăreață dintre cele mai apreciate de societatea cultă a vremii. Admirată și pentru frumusețea ei, a dus, pare-se, viața rafinată și libertină a marilor curtezane ale vremii, nutrind însă o mare și constantă iubire pentru contele Collatino di Collalto, senior de Treviso și poet, amant necredincios, care i-a inspirat întregul canțonier. Rimele sale, elogiate în epoca Romantismului ca expresie spontană a talentului și a unei pasiuni mistuitoare realmente trăite, poartă totuși amprenta culturii literare a vremii, eliberată doar de excesele intelectualiste.
1 poezii, 0 proze
Aurel Pastramagiu
S-a născut la 21 Iunie 1922, în Galati. In anul 1929 familia se mută la București. În Aprilie 1941 intră în "Frătia de Cruce" la liceul Titu Maiorescu din București. Absolvent al Scolii Navale (1942-1944),a functionat ca ofiter de marină militară în perioada 15 Aprilie 1944 - 15 August 1947. A participat la actiunea de evacuare a trupelor române din Crimeea, între 15 Aprilie 1944 - 13 Mai 1944, îmbarcat pe canoniera N. M.S. Lt. Cdor Stihi Eugen. Pentru comportamentul său este decorat cu "Coroana României" în gradul de Cavaler, cu panglica Virtute Militară, cu spade și frunze de stejar. Este licentiat al Facultătii de litere și filosofie din Bucuresti sectia filosofie, specialitatea psihologie, în 1948 și absolvent al Seminarului Pedagogic Universitar "Titu Maiorescu" din Bucuresti 1948. A fost arestat la 1 Iulie 1949, făcând parte dintr-un grup legionar care încerca să reorganizeze pe cei rămași fără legăturã în urma arestărilor, începute încă din 1948, în vederea...
2 poezii, 0 proze
Virgil Șchiopescu
Fiu al croitorului Gheorghe Șchiopescu, s-a născut la 17 februarie 1922 în Turnu-Severin. Datorită hărțuielilor la care era supus tatăl său din cauza activității socialiste, familia Șchiopescu se mută în 1929 la Lugoj. În acest oraș își va termina Virgil Șchiopescu studiile primare și liceale, ca șef de promoție. în 1945 a absolvit cursurile Academiei Comerciale din București. După terminarea studiilor superioare, a fost numit director al Băncii Naționale din Făget unde s-a împrietenit cu Gheorghe Gârda, veteranul poeziei în grai bănățean, de la care a "prins și gustul pentru poezia în grai bănățean". În 1949 revine la Lugoj în calitate de inspector la Banca Națională, funcționînd și ca lector la cursurile profesionale pe țară (1957-1960). Din 1965 se stabilește în Timișoara fiind conferențiar la Facultatea de studii economice a Universității din Timișoara. În anul 1973, obține titlul de doctor în economie. În afara îndatoririlor profesionale, Virgil Șchiopescu a desfășurat o bogată...
1 poezii, 0 proze
Filippo Tommaso Marinetti
Filippo Tommaso Marinetti s-a născut în 22 decembrie 1876 la Alexandria (Egipt) și a murit la 2 decembrie 1944 la Bellagio. Studiază într-un colegiu francez de iezuiți și-și ia în 1893 baccalauréat ès lettres la Paris. Familia mea se mută la Milano și astfel viitorul inventator al futurismului se înscrie la Facultatea de Drept din Pavia, terminându-și studiile, însă, la Genova în 1899. Debutează în revista „Anthologie-Revue” în 1898 cu poezia „Les Vieux Marins” câștigând un concurs de poezie la Paris. Devenit poet de limba franceză, publică La Conquête des Étoiles (1902), Destruction (1904), La ville charnelle (1908). În 1905 scoate revista internațională Poesia împreună cu Sem Benelli și Vitaliano Ponti, rămânând însă singurul director al revistei începând cu numărul 8. La 20 februarie 1909 publică în „Figaro” la Paris „Manifestul Futurismului”. Trasată „poetica” futuristă, în același an apare drama Poupées électriques și apoi, în 1910, romanul Mafarka le Futuriste și Re...
1 poezii, 0 proze
Costache Negruzzi
COSTACHE NEGRUZZI (1808-1868) Constantin Negruzzi s-a nascut in 1808 la Trifestii Vechi de linga Iasi. Intre 1816-1820 viitorul scriitor ia lectii de limba greaca cu dascalul Chiriac si de limba si literatura franceza cu emigrantul polon Brancovitz. In 1820 invata romaneste de sine statator, dupa cum ni se destainuie in scrisoarea \"Cum am invatat romaneste\". In 1822 se muta la Chisinau. Din aceasta perioada sunt primele incercari literare ale scriitorului (Zabavele mele din Basarabia in anii 1821, 1822, 1823…). In 1823 viitorul scriitor traduce \"Mnemon\" de Voltaire. In 1824 traduce \"Prostia Elenei\" de Marmontel. In 1829 scrie nuvela romantica \"Zoe\". In 1835 e facut postelnic. Tot in acest an publica traducerea melodramei \"Treizeci de ani sau viata unui jucator de carti\" de V.Ducange si M.Dinaux. in 1837 este ales deputat al judetului Iasi. Publica \"anecdotul\" Aprodul Purice si citeva traduceri din V.Hugo, Al.Dumas si A.Puskin. in 1839 publica \"Reteta\", \"Catacombele...
1 poezii, 0 proze
Mircea Micu
Micu Mircea s-a născut la 31 ianuarie 1937 în comuna Vârșand, județul Arad, pe granița cu Ungaria. Tatăl a fost ofițer de Jandarmi, mort în timpul războiului, mama casnică. A copilărit și și-a făcut școala primară în satul vecin, Grăniceri, la un unchi al său după mamă. Având în familie doi intelectuali, crescuți în spiritul Școlii Ardelene, beneficiază de lecturi literare so-lide. În 1950, se mută la Arad, urmează un an cursu-rile Liceului „Moise Nicoară“, după care se înscrie la Școala Pedagogică de Învățători. După absolvire, frecventează cursurile Facultății de Filologie, vreme de trei ani. Se angajează în învățământ, la Șiria (satul lui Slavici), predând ca profesor su-plinitor. Își dă definitivatul în Surdo-pedagogie. Ocupă, rând pe rând, postul de redactor la Stația locală de radio, redactor la ziarul local din Arad. În 1965, vine în București și este angajat la Uniunea Scriitorilor, unde a ocupat diverse funcții administrative, până în 1989. A lucrat și la Asociația...
9 poezii, 0 proze
Victor Jara
Victor Jara s-a nascut pe data de Septembrie 23, 1932 in Lonquen, un mic orasel din Chile. Parintii sai erau tarani. Tatal lui, Manuel, era un muncitor pe cand mama sa, Amada, facea tot felul de treburi marunte pentru bani. Tatal lui Victor avea probleme cu bautura si avea obisnuita sa o bata pe Amanda. Dupa cativa ani, Manuel se muta in alta parte sa lucreze ca fermier iar Amanda a ramane singura sa-si creasca copii. Mama lui Victor muncea din greu, avea o viziune foarte optimista in viata si credea in puterea educatiei. Ei ii placea sa cante la chitara ceea ce il invata si pe Victor. Amanda moare cand Victor avea varsta de 15 ani. Victor isi paraseste casa, abandoneaza studiile pentru a devenit preot, abandoneaza si preotia si intra in armata pentru putin timp. Se intoarce in Lonquen fara bani si proiecte de viitor. Incepe sa studieze muzica folclorica Chileana impreuna cu niste prieteni. Devine interesat de teatru si urmeaza Universitatea de Teatru din Chile. Devine din ce in ce...
0 poezii, 0 proze
Muta...
de milena negureanu
Din prea mult, Si din prea plin, Simt ca dau mult prea putin... Ma revars si ma sufoc, Toata doar furtuni si foc. Incepe-n mine ceva sa se dilate, In ochi sa se coboare noapte, Si din piept imi...
Muta
de laurian
daca te-as face fericita cu gura mea, dar repede-repede oare vei da apoi nastere cuvintelor pe care nu as avea timp sa le rostesc?
Muta de iubire
de Andy
As vrea sa-ti vorbesc dar nu pot Vorbele imi raman in gat Sunt muta de atata durere si adorm cu ideile pe perna As vrea sa-ti scriu dar nu pot Mana imi tremura pe taste Lacrimele curg pe obraz Si...
muta lumii să o strig
de florian stoian -silișteanu
de singurătate scorbura din care steaua a mai lumina un pic dincolo de geamandura de sub care mai ridic ghioceii primăverii muta lumii să o strig Doamneeee Dumneata când vii să pui pânza la muiat și...
mută ca un păianjen
de Adriana Lisandru
mă mișc și respir în propriul meu insectar. din când în când scot o mână afară și șterg moartea de praf. bâjbâind.
Se mută oltenii pe lumea cealaltă
de Gabriela Marieta Secu
Muică se mută oltenii pe lumea cealaltă si clipele ingheață pe muchie de foc... Mi-e inima parcă o cruce de piatră si ard cu altarul in care mă rog... Mă rog de lumină mă clatin in frunze in lacrimi...
Durere mută
de Mariana Cardas
Ce glas să găsesc când gura și-a ferecat cuvintele și e mută nopți întunecate, oarbe mă poartă de mână Așa voi rătăci iar durerea mea se va stinge singură ca o stea către sfârșitul nopții.
poezie muta
de Rada Marin
... sprijinit de zid, imbratisand cladirea care m-ascunde... (Paiu Constantin) ***** ascultă-mi ridurile spunea obrazul de piatră (LOG) ***** e doar un val asculta-mi inima spui tu (Alexandru...
Pasarea muta
de Alexandru Despina
pene botezate cu sange traditie la tigaie inutila aghiazma si da zbor flacara
Nebunul mută primul
de Deak Zoltan
Nebunii îmi susură după ureche Rânjindu-și dinții galbeni, pătați, Peste gândurile-mi cuvinte Ce-i cu noi, suntem cu toții drogați? «Lasă întunericul Să-ți cuprindă sufletul Oricum, În intuneric îi e...
