Mihai Robea
Verificat@mihai-robea
n. 1966, București; în primele rânduri ale Revoltei Decembriste din 1989; printre inițiatorii primelor sindicate studențești; absolvent al Facultății de Filosofie (Filosofie-Istorie), Universitatea din București, 1992; autor a două volume de versuri ["O singură inimă", Casa Editorială Muntenia, București, 2006; "Rămâne-un răspuns pentru toate", Casa Editorială Muntenia, București, 2009]; autorul…
Pe textul:
„Orbirea ca strigăt de luptă" de serban georgescu
Pe textul:
„Luminita Amarie : Caligrafia neo-romantică a sentimentelor” (vol.de poezie „Chintesența de a fi” Editura Eminescu -2013)" de Nache Mamier Angela
Mă întreb dacă este o atitudine înțeleaptă să amestecați istoria în cloacă.
Pe textul:
„Orbirea ca strigăt de luptă" de serban georgescu
Pe textul:
„Orbirea ca strigăt de luptă" de serban georgescu
"incet cucerim lumea umbrelor
am devenit invizibili
asa ajung oamenii ingeri"
imi pare un avantaj, ca in postmodernismul care e, dar nu exista. sau ca-n povestea in care ingerul a strigat: "mai incet cu pianul pe scari, charlotte minovici!"
... poate fiindca unele povesti au un final neasteptat
Pe textul:
„fiecare bătrân își are marea sa" de Claudia Minela Petre
o sa spuna nu stiu cine ca e un sange gura-casca, mai bine-ai spune ca sta cu gura uscata, ca un preambul, ca o scrumbie
"din nuc" intr-un singur vers nu este cel mai inspirat lucru
primul vers al antipenultimei strofe este cam lung, cat lungesti mana dupa un fluture cu plasa ca sa-l prinzi cu o mana mai lunga...de ce nu ai renunta la "asa de copti" ?
in versul urmator nu mai functioneaza flamba, 'pe altii i-am plans de-am crezut c-o sa creasca din nou'. asa vad eu.
lui "nu mai retin" nu-i vad rostul. as putea sa-ti argumentez, ai putea sa-mi contraargumentezi. distragi, stingi, de ce nu lasi ecoul?
din ultimele doua, chiar trei versuri ai putea sa scoti ceva mai bun. Ingerul, ingerii, iar ingeri, poti gasi morocanosul din Alba ca Zapada, un orc etc
spectacolul vietii
Pe textul:
„de_sigur" de emilian valeriu pal
Pe textul:
„Keep yo country clean" de Costin Tanasescu Stefanesti
Pe textul:
„Cultura română a pus cruce graiului aromân" de Nicu-Puiu BAJDECHI
...sau despre cum se despica apele si spun "piua!" - cand arunca venerabilul Mouse toiagul
Pe textul:
„Jurnal de sex și de creație*" de Tudor Cristea
Ceea ce vad cei mai multi, nu aici - fiindca aproape deloc conteaza - este ca s-a incercat macularea unui simbol prin alegerea unei locatii care nu trebuia avuta in vedere NICIODATA de o asemenea minoritate. Iar acei foarte multi, nascuti in credinta strabuna, ORTODOXA, mai vad ca in aceasta actiune a fost implicata ambasada unui stat aliat. Sa fie vorba de neprofesionalismul unor functionari, de o proasta evaluare a situatiei, de o necunoastere a istoriei României? Fiindca refuz sa leg acest eveniment de altele patru care au avut loc in ultimile zile.
Ceva urat se intampla in acest subsol - ceva care nu are nimic de-a face cu toleranta.
Pe textul:
„Despre „dreptul” de a fi antinatural și antisocial, sau o pledoarie pentru un manifest împotriva comportamentului homosexual și lesbian" de Murza Narcis Ioel
Din informațiile mele, informații destul de exacte, aromânii din Balcani sunt în jur de 2 000 000:
- în Grecia sunt 800 000 - 1 000 000;
- în R. Macedonia/FYROM (singura țară care îi recunoaște ca entitate distinctă, politic vorbind, și le garantează toate drepturile) sunt 200 000 - 250 000;
- în Albania sunt 250 000 - 300 000;
- în România sunt 150 000 - 200 000;
- în USA/Canada/Europa sunt 150 000 - 300 000 aromâni;
Să vorbești despre istoria zbuciumată a aromânilor, despre toate încercările prin care au trecut timp de mii de ani, despre marile lor centre culturale ca Săruna sau Moscopole, dar și altele înainte, despre contribuția extraordinară pe care și-au adus-o nu doar la cultura română sau a Balcanilor, dar și la cultura întregii Europe, să vorbești despre o adevărată coloana vertebrală aromânească a ortodoxiei ..pare o încercare mult prea mare, deși acestea toate ar trebui cunoscute de noi toți - fiindcă suntem același Neam, mult mai vechi decât li s-a spus unora; nu degeaba ajungea Burebista până în Macedonia, nu degeaba carpo-geții erau primiți ca eliberatori în Macedonia în vremea lui Filip Arabul (244 - 249).
Pe textul:
„Expoziție de carte aromână și expoziție de artă Ary Murnu și Ion Lucian Murnu" de Marius Marian Șolea
Pe textul:
„aici se aruncă zaruri" de Silvia Goteanschii
Ar fi cu adevărat interesant dacă ați putea pune pe hârtie lucruri care merită a fi consemnate, fiindcă toate aceste imagini disparate conturează o lume.
ps: cel mai mare "siloz" al dacilor era cel de lângă Petroșani, un munte întreg acoperit de gropi lutuite, o parte se păstrează. El alimenta, cel mai probabil, ambele capitale(în vremea lui Decebal cea religioasă era în locul de care vorbiți, cea laică la Hațeg -Subcetate[id. Dio Cassius, localizarea exactă a lui Ptolemaios pe "Tabula Peutingeriana"/ studii Zagorit, dar nu numai]) și întregul sistem de cetăți care închidea cele două capitale, probabil și alte dave.
Pe textul:
„Vasile, dacul de la Sarmisegetuza" de cornel marginean
Sunt convins că oamenii aceia se vor bucura. Felicitări și un gând bun, Floriane !
Pe textul:
„Folk, sat Siliștea" de Eugenia Reiter
As fi vazut ceva de genul:
..."tu nu
tu nu esti aici"
...
parerea mea, desi este vorba de un text care trece de simpla expunere intr-un atelier, mai putin titlul ...care-ar putea avea dinti de lapte, Iirimia, in fine.
Pe textul:
„Patetika" de adrian pop
ca ar fi mai util "slefuiesc dracii", fiindca tine de context;
actiunea cu solzii este mai grea si cred ca ia mult timp, ba aveti nevoie si de ajutor(poetic)..
ceva nu inteleg: nu este mai usor sa folositi masina de spalat?
Pe textul:
„Ziua cu trei picioare" de Corina Gina Papouis
Pe textul:
„Macar de-as fi Beethoven" de George Dumitru
Ultima strofa este aiuristica, are ceva bizar-grotesc.
Cred ca exploatati rau - in sensul poezelii - ce aveti bun; sunteti tributara.
Tonul picurat din pipeta poetica este unul mult prea relaxat, explicativ mai mult decat trebuie.
Pe textul:
„Dumnezeu întinde degetele spre mine " de Neagu Raluca
