Mihaela Roxana Boboc
Verificat@mihaela-roxana-boboc
„cu obrazul lipit de grumaz/fiul meu doarme/cu-o bucată din mine/sub gene...”
Biografie: Data, locul nașterii: 19 mai 1982, Buzău. Licențiată în Management și Marketing(2007) și absolventă a Școlii Populare de Artă- Galați, secția pictură(2008). Membru fondator și secretar al cenaclului Ante Portas Buzău. Parcurs literar: Apariții editoriale în Opinia Buzău, Vitralii- Rm. Sărat, Fereastra - Mizil, Algoritm literar- Hunedoara, Porto Franco-…
Aceste versuri dau valoarea acestui poem:
\"pentru că întunericul o să-ți
onduleze până la genunchi o să se dea
de-a dura și din el o să-ți apară
un chip ispititor de frumos\"
Îmi place vulnerabilitatea poetului în fața femeii iubite:
\"și nici eu nu cred că-i voi
rezista\"
Și titlul vine ca o completare a acestei vulnerabilități: spune-mi că mă iubești.
Cu prietenie,
Mihaela
Pe textul:
„spune-mi că mă iubești" de Alexandru Gheție
\"mă simțeam ca pruncul așteptând cu ochii închiși
în pântecul mamei o adoră dar nu a văzut-o încă
în mintea lui nu cunoaște vederea prin ochi
când eram orb auzeam nisipul sub firul de iarbă
cum umezea cu lacrimi rădăcinile în întuneric\"
Are o profunzime acest poem dacă poți privi în spatele versurilor frumos așezate aici. E o discuție liberă cu Creatorul despre ochiul lăuntric și despre lumea dinaintea cunoașterii, fără culoare.
Final deosebit- \"să am răbdare
până când vei colora și în ochii mei toate lucrurile\".
Viața capătă contur când asupra noastră veghează ochiul Domnului.
cu prietenie, Mihaela
Pe textul:
„când eram orb ai lăsat în mine o fereastră deschisă" de Ioan Barb
cu prietenie, Mihaela
Pe textul:
„Cu tălpile goale" de Mihaela Roxana Boboc
Mihaela
Pe textul:
„Cu tălpile goale" de Mihaela Roxana Boboc
Cu prietenie, Mihaela
Pe textul:
„Cu tălpile goale" de Mihaela Roxana Boboc
Mihaela, cu drag
Pe textul:
„Încă unul" de Mihaela Roxana Boboc
cu prietenie, Mihaela
Pe textul:
„Încă unul" de Mihaela Roxana Boboc
Mihaela
Pe textul:
„Încă unul" de Mihaela Roxana Boboc
Te mai aștept!
Mihaela
Pe textul:
„Un timp" de Mihaela Roxana Boboc
de la un capăt la celălalt
nu leagă nimeni vreun hamac”- foarte frumoase aceste versuri, între două lumi, între două puncte nimeni nu leagă vreo punte.
Îmi place ideea half in/half out, mă regăsesc în aceste versuri, poate ne împărțim mereu între două punți, între două lumi, între două inimi...
Mihaela
Pe textul:
„half in / half out" de Alexandru Gheție
O seară frumoasă!
Mihaela
Pe textul:
„Un timp" de Mihaela Roxana Boboc
Mulțumiri!
Mihaela
Pe textul:
„Un timp" de Mihaela Roxana Boboc
Pe textul:
„Un timp" de Mihaela Roxana Boboc
Aceste versuri sunt preferatele mele:
te poți prăbuși, în potecile
trase de cocori pe azurul
veșted ca menta...
era tatăl meu despovărat de gloria lumii,
cheltuit de cețuri și melancolie,
de pasul culegătorului
de vie…
Simt dragostea și legătura aceasta puternică a sângelui care strigă chiar și după trecerea dincolo.
Mihaela
Pe textul:
„Cineva nevăzut" de Aurel Sibiceanu
Tu ai ales să-ți pictezi destinul de unul singur și îți spun că finalul poeziei mă apropie cel mai mult de ceea ce scrii, îndrăgostită fiind de pictură și de ceea ce scoate ea mai bun din om.
Mai revin,
Mihaela
Pe textul:
„trăim ca să murim" de Răzvan George Mirică
Alex, frumoase păreri pentru care îți mulțumesc. Și mie îmi plac versurile \"prin care ascult marea/despletindu-se în apus\".
Cu prietenie, Mihaela
Pe textul:
„Să deșteptăm nisipul" de Mihaela Roxana Boboc
Mai aștept și alte păreri.
cu prietenie, Mihaela
Pe textul:
„Să deșteptăm nisipul" de Mihaela Roxana Boboc
dar are o voce extraordinar de caldă), se înțelege din context acest lucru.
Când e vorba de durere niciun cuvânt nu e suficient pentru a descrie neputința, singurătatea și golul atât de greu de umplut după ce toate acestea se vor stinge...
Sunt convinsă totuși că Dumnezeu e acolo, chiar și în cele mai negre momente, chiar dacă noi nu avem inima suficient de deschisă să-L observăm uneori.
Am citit cu drag,
Mihaela
Pe textul:
„îți răspunde, bunicule?" de Alexandru Gheție
Cu prietenie, Mihaela
Pe textul:
„11 iunie" de Mihaela Roxana Boboc
