Poezie
presimtire
1 min lectură·
Mediu
era o femeie îmi suna la ușă după miezul nopții
îmi spunea că a venit să mâncăm struguri
scotea din plasa de pânză un iepure alb_negru
sublinia faptul că ar putea fi un melc cu urechi prelungi
dar că nu e așa că se întâmplă fiecăruia să fie altfel
mai ales atunci când nu are de ales
dansa pe balustradă îmi sugea cu ciudă urechile
mă lăsa să o iau de mână
să o port prin încăperile casei devastate de cutremur
eu gândeam că așa nu se mai poate
mă dezlipeam de lucrurile simbolice
încercam să arăt că ne aflăm în interiorul unui sentiment îngrozitor
că ne pândesc subtile plenitudini și multe altele
erau și niște tineri înalți treceau pe holuri rumegând iarbă
tu rămâneai în urmă numărai în gând până la sfârșitul numerelor
mă desenai cu vârful unghiei în aer
mi te încolăceai pe oase ca o iluzie obosită
să nu zici că nu ți-am spus
074
0
că ne pândesc subtile plenitudini și multe altele\"
\"să nu zici că nu ți-am spus\"
Mi-a placut poezia, in mod deosebit aceste cuvinte care contin ingrozitoarea presimtire.:)