asa, cateodata

ai avut de ce sa pleci, intr-adevar ai scris o poezie mamamama. totusi \"cred cu tarie\" ca \"trebuie\" si poti mai mult. :)
pe curand,

Parca am avut o presimtire... cred ca asa simte animalul vanat in preajma vanatorului, dar eu nu am de unde sa stiu despre lucrurile acestea, poate ca le-am citit din carti sau poate ca undeva, candva, cineva mi le-a povestit la un foc de lemne. Dar asta inca nu e tot... pentru ca \"un orologiu ambiguu\" imi aminteste ca timpul curge nu asa tic-tac, ci se scurge incepand inca de dimineata, iar la amiaza e cel mai greu pentru ca, asta e, nu mai stim incotro s-o apucam... cum e seara, ca sa nu mai vorbesc de somnul acela, inca nu stiu, de aceea poate ca inca mai sunt pe aici.
Bobadil.
P.S. Nu am sa fac ceea ce ar fi de facut, pentru ca vorbelor lui Mat nu le lipseste steaua mea, insa am sa astept... asta invat.

\"un orologiu ambiguu
în amintirea căruia mai păstrăm încă o anume tăcere\"

Câteva lucruri, unele nestrălucind, altele doar fiind fluorescente, ori incandescente, existența fără amibiguitate no way. Doar timp scurs, ori poate \"din depărtare ne sosesc vești îngrozitoare\".
Ceasul în care nimic nu trece \"și cădem într-un somn... pînă cînd apare de niciunde lighioana teribilă\".
\"Trecut-îndepărtat\" nu am ieșit încă din crisalida noastră, suspendați între două dimensiuni ale ființei, nici îndeajuns de vii, nici pieriți, căci \"a treia mînă care ne tot crește înconjurîndu-ne ca un fel de șarpe apus\".

Acum cele două planuri ale poemului, prin contrastul expresiv, deși ideea se menține, pot deruta dacă nu vezi \"avertismentul\" din ambele.

Something orange... Ceva incert de frumos prin însuși faptul că incertitudinea e singura stare certă.

Ela

Zilele trecute, in subsolul unei poezii, semnate de catre Radu Tudor Ciornei, spuneam despre acesta: \"consider ca ar face parte din tagma poetilor despre care nu se poate afirma ca risca, scriind ceva, poate doar ca...\"isi permite\" luxul!\". Vin aici cu aceeasi mentiune, desi nici poezia lui Radu si nici aceasta a lui Matei nu sunt repere ale afirmatiei mele. Am spus la general, pentru acei care...chiar asa, cum zice Andu: ar mai avea de citit cate ceva, ar mai avea de...(eheheeeeee!)Tac.

In cautarea linistii aducem aproape tot felul de lucruri, in jurul nostru se cladesc ferestre salvatoare, altele prin care sa trecem in timp. Iar cine se afla inca pe partea cealalta, la departare, nu sesizeaza ca ce am lasat in urma noastra e transformat in tacere. In sculptura. In somn.

Sa ramai aici, Mat.

contra-poem:

mereu si rotat
o pasare teribila
ne smulge cu migala penajul
oasele din
mormant

poate pentru unii viermii
sunt doar niste maini uriase, portocalii

in felul nostru, guraliv,
vrem sa fim luati drept coconi
formidabili

Si uite ca am resuit si eu sa ajung pe pagina ta Mat :)
\"ne vine așa cîteodată din adînc sau poate dintr-o frumoasă incertitudine\", foarte bine gandit inceput :)
Oricum, intregul poem impinge la meditatie, la o introspectie.
Scuze pentru comm-ul pe fuga.Mai vin.
P.S: Sper sa mai vii la Eliad ;)
REvin.
Nancy

...Sa incep cu inceputul.Strabatut de o stare de plictiseala(...o grea gripa...)las friurile slobode gindurilor.I-mi licaresc ochi,in febra,dupa un voal,i-mi apare o secventa din fericita copilarie si ma intreb...Ce o mai face Matei.Urc in \"birou\",deschid Google si il caut.
Hallo Matei, poate numele meu,la repezeala nu iti va spune nimic,prea mult timp a trecut,dar nici o nadejde,te ajut eu:)!Zburdasem vacante frumoase,protejati de aripile generoase ale tatalui tau,prin\"Perla Oltului\",tu un zmeu, eu mic adept, totdeauna cu gura cascata,uimit.Scurt dupa aceea accidentul...si ruperea contactului.Ma bucur sa dau de tine,mai multe amanunte despre mine si timpul meu in alta forma neoficiala.
Silviu Tuluc Cisnadie

buna ziua, matei...

am mers pe un drum cautand... cu lumina unui prieten bun.apoi am vazut ca sunt mai multi dragi mie pe drumul asta pe care am ajuns aici, am citit... e dimineta si astea sunt lacrimi sau asa se ramane fara cuvinte in fata poeziei?

despre vesti stiu acum de la tine
literare
sunt de bine
de la tine
dar mi-a venit acum o veste
nelitarara.....

si cea de la tine mi-a dat liniste