Marius Surleac

Chiar e faină poema de față. Simplă, elegantă ca efect iar liricitatea e punctul ei forte.

Partea cea mai expresivă din poem:

\"ieri aveai heliu și vocea schimbată
printre nori
azi te invit pe briza mea
la temperatură constantă\" - ultimul vers ... smart

Cheers!

Felicitări Sorin pentru lansare. Mult succes. Poate ajung și eu pe la bookfest atunci să iau cartea.

Cheers!

Tabloul descris e unul plăcut, relaxarea temporală e ok însă \"clipocesc\" nu prea merge cu \"vîrtej\" - sunt cam opuse ca sens și cade greu per total. De asemenea, întârzierea din \"bula de lumină/cândva\" mi se pare un pic forțată - merge în cazul opririi timpului de ex., iar \"am tot timpul din lume\" pare să susțină acest lucru dacă e folosit în acest sens.

Per total, faină atmosfera creată. Nice.

Și mie îmi place efectul poemei tale. Primele două versuri sunt faine. Prima strofă cred că mai poate fi îmbunătățită, și aș scoate acolo un \"de atunci\" - e o repetiție într-un spațiu foarte restrâns, iar dacă mai recitești vei observa că strofa ar arăta mult mai bine și ar avea o fluență mai bună dacă ai scoate de tot acel \"de atunci\".
Strofă a doua mi se pare mult mai expresivă și mai bine construită, dar din nou se cam repetă \"te\" - poți lăsa doar unul singur, restul ar fi apoi de la sine înțeles.

Ultimile două versuri sunt superbe ca tablou și semnificație.

Pot să spun că poemul tău a creat o stare de vizionare, un culoar care îți arată elementele componente doar atunci când decizi să pășești mai departe. Un text pe cât de simplu pe atât de expresionist, calm de asemenea. Îmi place.

Cheers!

Cred că trebuie să pui un accent mai mare pe prozodie dacă vrei să iasă cum trebuie și să păstreze ritmul și simetria până la capăt - al patrulea vers și ultima strofă trebuie prelucrate. Cât despre mesajul poetic cred că se poate îmbunătăți dacă ar fi luat mult mai în serios poemul de față - în starea actuală aparține mai mult laturii umoristice, dar chiar și așa se poate și mai bine.

Păi tinere Că(tă)lin file din poveste, când vine lumea pe textele domniei voastre vă comportați ca un mielușel și aproape că deveniți lacrimogen. Dacă ești atât de tare-n bile vino și spune pe orice text pe care îl critici cu atâta înverșunare măcar un motiv puternic pentru care acest poem este după cele spuse mai sus de tine. În rest, toată vorbăria ta se rezumă la nimic - ca și scrierea ta și spiritul critic. În spatele cuvintelor tale se vede imensa singurătate în care te afli și închircirea într-un comunism puternic înfiripat în minte, care face ca în final să dovedească faptul că acuzi la alții ceea ce stă în tine.

Scuze George pentru revenirea în această modalitate în subsolul poemului.

S-au cam spus destule despre poemul tău George. Ce pot să spun în plus e că partea vizuală are ceva rustic în ea; lăsând la o parte trecerea timpului eu cred că totul este învăluit în melancolie - amintirile vechilor generații, momentele marcante încă mai persistă dincolo de vopseaua lavabilă.

În prima parte a poemului aș scoate versul \"secundele au luat-o razna\" - cred că nu se potrivește întregii idei a poemului iar în context nu spune, nu sugerează prea multe.
Partea a doua e mult mai sugestivă și mai bine construită - îmi place reversibilitatea: \"drumurile se vor întoarce în piatră
câmpia în apele fără de liniște\"

Bun!

Lăsând la o parte tenta clișeistică, eu văd finalul respectiv dpdv al big bang-ului - din această cauză el spune tot despre text.

E interesant cum ai intersectat planurile sugerate din titlu, emoția amintirii și ultimile două versuri care de fapt spun totul despre acest poem.

Great. Am observat că aseară au fost probleme serioase cu baza de date pe toate variantele.

Cheers!

Eugenia, cam știu în cea mai mare parte componența echipei și caseta separată despre care spui ar fi utilă pentru toți autorii ca să nu mai apară discuții pe margine, cum că unii ar fi editori, alții nu, ș.a.m.d.

De asemenea, apariția unei note cu editorul care recomandă un text e benefică pentru toți, atât pentru editor cât și pentru autor că de multe ori se revine pe text pentru a mărturisi că x-ulescu a recomandat textul, asta pe lângă comentariul despre care vorbești. De altfel, comentariile care survin în ultima vreme din partea editorilor e ca o reacție la aceste cerințe de a ști cine a recomandat, că apoi apare o polemică care face ca textul autorului să nu mai fie pe primul plan ci editorul. Astfel s-ar rezolva ambele părți.


Singura problemă la primul tău punct e următoarea: dacă pe un text scriu la rând doi-trei editori, iar primul care lasă comentariu nu este neapărat cel care l-a recomandat, cititorul de unde poate ști cine a recomandat?

Ar mai fi unele chestii de discutat, dar prefer însă să le mai las la păstrare.

Radu, am și eu o rugăminte ca autor al site-ului. Poate s-a mai zis deja, dar cred că ar fi bine ca textele recomandate să fie însoțite și de o notă (la subtitlu, sau la baza textului, sau în dreptul numărului de afișări) care să arate și editorul care a recomandat textul respectiv - pentru a ne face astfel o idee despre criteriile de recomandare.

De asemenea, ar fi foarte util pentru un site care se respectă, să apară în prima pagină (sau creat un buton separat care să conțină) echipa editorială. Nu văd de ce se păstrează secret acest lucru.

Mulțumesc!

Eu am prins lansarea \"Lipit pământului\", de anul trecut de la Centrul Cultural al Ministerului de Interne din București, și pot spune că a ieșit foarte bine. Așa că recomand celor care pot ajunge la lansarea de la Galați să meargă, că se merită.

Felicitări Valeriu! Mulțumim Maria pentru anunț.

Petruț, mă bucur că ai observat sensul poemului și în primul rând construcția tablourilor. ;)

Cheers,
Marius

\"biroului\" în loc de \"birolui\"

Cântecul acesta, al doilea, e mai diferit față de primul - observ aici o decantare a tuturor elementelor ce formează textul, a sentimentelor și a senzorilor, pentru a percepe totul ca pe o lovitură în creștetul capului. De asemenea, textul dispune de tablouri vii, mai vechi de care îmi aduc aminte cu drag (faza cu muștele și vișinata) și o liricitate specifică textelor tale. Tenta sepia se păstrează ca și la primul poem iar cadrul integral este unul simplu fără artificii, ceea ce îi oferă un punct în plus.

Cheers!

Mie textul de față nu îmi aduce nimic nou, unele rime și imagini mi se par destul de \"cum o veni\", transparente chiar. O poezioară de amor la fel ca majoritatea poemelor de genul. Glossa de față e undeva la mijloc, un hibrid - nu merge nici pe stilul clasic, dar nici nu aduce o notă de modernism, dacă este să încercăm această formă mai scurtă.

Tare de tot cum se focalizează concentrarea spre înapoi.

depinde, m-am bazat un pic și pe asonanță chiar dacă poemul nu dispune de rimă. :)

Cu prietenie,
Marius

n.b.- nota bene