Scrisoare către voi toți

… merg, mă plimb, alerg, plec, vin, citesc, scriu, vorbesc, tac, privesc, mă așez, stau drept, dansez, dansez, dansez, stau drept, mă așez, privesc, tac, vorbesc, scriu, privesc, vin, plec, alerg, mă plimb, merg… Unul dintre noi : Mi-e dor de poezie.ro. E abia opt fără douăzeci. Unii încă nici n-au ajuns la birou. Ce bine miroase cafeaua asta. Hai că am timp să-mi aprind o țigară și să mă conectez, măcar zece minute, până vine șefu’. Altul dintre noi : Mi-e dor de poezie.ro. E cinci și deja s-a întunecat. Mai bine mă opresc acum în drum pe la Internet-Cafe-ul din colț. Mai am un ceas de liniște, puștimea apare abia mai târziu. Altul dintre noi: Mi-e dor de poezie.ro. E zece. Il sun și-l întreb dacă pot da o fuga pe la el. După zece e mai ieftin așa că poate mă lasă să mă conectez, măcar juma’ de oră, să înscriu textul ăsta și să citesc măcar două-trei din cele noi, poate și un comentariu, dacă e într-o pasă bună. Altul dintre noi: Mi-e dor de poezie.ro. E două noaptea. Nu pot să dorm. Mă dau jos din pat tiptil, să nu-i trezesc, îmi pun halatul și papucii, să nu răcesc și încerc. Acum precis că mă voi conecta mai ușor. N-au mai rămas decât noctambulii, ca mine. Si ca voi. … citesc, scriu, vorbesc, tac, privesc, citesc, scriu, vorbesc, tac, privesc, citesc, scriu, vorbesc, tac, privesc, aștept, AȘtept, AȘTEpt, AȘTEPT. Altul, tot dintre noi, îl știți, e Mat : Mi-e dor de poezie.ro. E abia opt fără douăzeci. E cinci și deja s-a întunecat. E zece. E două noaptea… Mi-e dor de poezie.ro. e abia opt fără douăzeci e cinci și deja s-a întunecat e zece e două noaptea mi-e dor depoezie.roeabiaoptfărădouăzeciecincișidejas- aîntunecatezeceedouănoapteaeabiaoptfărădouăzeciecincișidejas-aîntunecatezeceedouănoapteami-edordepoezie.ro … De ce vă scriu ? Simplu : Mi-e dor de poezie.ro Si lui Mat cred că îi este dor. Complicat. Nu însă imposibil. Ii putem arăta că ne pasă și că îl dorim printre noi. Noi, Comunitatea poezie.ro, îi putem face un dar lui Mat care să transforme patul de spital într-un covor fermecat. I-am putea trimite mesaje pe e- mail pe care să le primească chiar el, l-am putea face să fie cu noi pe site, să ne scrie, să ne citească, să ne comenteze, l-am putea face să se ia chiar la harță cu noi. In luptă dreaptă : apăsând pe trăgaciul clapelor glonțul gândului să străpungă ecranul, până aici, în sufletul nostru. Da, cu un laptop în dar, putem face chiar ca orele lui să semene cu ale noastre: Altul dintre noi : Mi-e dor de poezie.ro. E abia opt fără douăzeci. Pot să mă conectez măcar zece minute, până vin doctorii la vizită. Mi-e dor de poezie.ro. E cinci și deja s-a întunecat. Am să inscriu niște texte. Asistenta aia nesuferită cu injecția apare abia pe la șase. Mi-e dor de poezie.ro. E zece. Acum e mai ieftin, pot să stau și să citesc măcar două-trei dintre cele noi. Mi-e dor de poezie.ro. E două noaptea. Nu pot să dorm. Am să înscriu ce-am scris azi, am să citesc, am să comentez poezia aia teribilă de ieri a lui… Acum precis că mă voi conecta mai ușor. N-au mai rămas decât noctambulii, ca mine. Si ca voi. « nocta îmi citește poeme mai vechi în sala de așteptare » : \"Noctalgie nocta își admira în oglindă coasta de fildeș se săruta cu un lun înaintea amurgului e de mirare cum putea face toate acestea navigând dintr-un vis într-altul și pe deasupra împletindu-mi și mie din frunze o pânză pentru o corabie ruginie\" Dragii mei, Aștept un semn de la voi. Ne-ar trebui cam 35-40 de milioane de lei pentru un laptop, din care până acum am strâns 14,4. E posibil. Cât de puțin de la mulți și putem face ca orele lui să semene cu ale nostre. Licorna (marinasamoila@easynet.ro)