Poezie
Toamnă
1 min lectură·
Mediu
Toamnă
Ingere al meu, nu te văd…Unde ești?
De ce mă întrebi? Cînd ți-ai văzut inima
Ultima dată?
Ingere al meu, nu te aud…Mai exiști?
De ce mă întrebi? Cînd ți-ai auzit sufletul
Ultima dată?
Ingere al meu, pe umărul drept am carnea sfîșiată,
Cînd mă ating de-un copac, pe cer văd gura lui
Insîngerată.
Si pe umărul stîng ai carne vie,
Spijină-te de copac, ascultă de-căderea luminii
In foșnet,aurie.
005041
0