Le-am dat cuvintelor
brânci peste foaie
Și-mpiedicându-se,
S-au dus până-n subsolul
Ființei mele.
De-acolo au urcat șchiopătând,,
Într-o frază poetică
Cu sânge-n colțul gurii,
Iar ochiul
Nu-mi plac oamenii
Care nu pot nici măcar să mintă.
Nu-mi plac oamenii
Care nu pot nici măcar să facă rău.
Nu-mi plac oamenii
Care nu ajung nici măcar
Până la treapta lichelelor.
Dacă ei nu
Hai să ne facem de cap ca pe vremuri,
Hai! Să jucăm pocker pe tot ce avem
-Nu tu casă sau bani, doar o groază de prieteni –
Și apoi din butoaie iubire să bem.
Pune-ți poalele-n cap, mai sus
Dormi și gândurile mele
Se împletesc semiclandestin
În visele tale
Eu veghez de pe margine,
Ca un arbitru
Cu ochii și la meci, și la tribune
Încercînd să-ți prind
Cu plasa de fluturi
Un
Ce importanță are că nu suntem aceiași?!?
Rămâne locul care ne va-ntâlni mereu,
Vom rătăci prin viață corect sau la-ntâmplare
Și vom vedea la urmă ce-o vrea și Dumnezeu.
Vorbesc cu ei de tine,
Atentie! De la un punct, astepatarile devin direct proportionale cu dorinta de-a uita.
*Eu nu ti-am fost nici iarna, nici primavara, nici toamna sau vara, ci doar o interminabila stare
Heeeeei, ce faci aici, în miezul noptii?
Scobești cu lingura diurnă dupa praf de stele?
Dar, vezi tu, Luna și-a închis șantierul
Din lipsă de materie primă
Și nu mai poate face comenzi ferme
De
Gust fericirea ca pe ceva ciudat
Cu teama de a nu da de otravă
Sub aroma necunoscută până azi...
Înfig dinții în fructul ăsta rar
Și mă gândesc dacă e sau nu cazul
Să-mi pun ultima
Bataia cu bulgari dintre indragostiti
A devenit razboi adevarat.
Micile sicane se preschimba-n orori,
Chemarile devin imperative,
Rugamintile se maturizeaza, fatal, in comenzi.
Concesiile au
Doamne, du-ti mana la tampla mea!
O sa te sperie bataia surda
Si galopul disperarii-prin mine ca la ea acasa.
Doamne, du-ti mana la tampla mea
Sa-mi simti gandurile cum se zbat,
Gata sa ia
m-am strambat un pic la cuvintele care vin de-a valma
nelasandu-ma sa-mi odihnesc blazarea langa tine.
uite,
a trecut noaptea,
tot felul de vietati polueaza fonic
visele tale de
E-o ultimă zăpadă în încă iarna asta,
-Eu cred c-o să mai ningă, deși toți spun că nu-
As vrea înc-o ninsoare să-mi spele tot trecutul
Și cred c-acea ninsoare, iubitule, ești tu.
Tu curăță-mă
Cad stelele
Ca o ploai e de vară,
Grăbită să se împrăștie
Pe caldarâmul ars.
Cad stelele
Din afișele de cinema
Pe scările rulante ale metroului,
Din afișele teatrelor
Într-un abonament
Iubitul meu m-acuză, uneori, de calități,
Iubitul meu îmi laudă defecte,
Iubitul meu își face lacrimă, câteodată,
Din zâmbetele mele
Și zâmbete din plânsul meu accidental.
Iubitul meu m-alungă,
Tu, cu florile tale neverosimil de frumoase,
În culori fantastice, de oranjadă,
Decorezi interioare devalidate prematur
De războiul orgoliilor casnice.
Tu, ca un robot de bucătărie,
Funcționând
Ca tine nimeni n-a știut
Nici ce, nici cât, nici cum, nici când
S-atingă fără să păteze.
Ca tine nimeni...nici în gând.
Ca tine nimeni n-a știut
Să spună-atâtea prin tăceri,
Să dea enorm
La marginea visului
Brațele mele te cuprind
Să-ți dea bună dimineața.
La marginea zilei
Brațele mele te cuprind
Să-ți ureze noapte bună.
La orice margine ar ajunge viața ta
Vei da
De o
Auzi, tată?
Dacă lumea ar ști cum te văd eu pe tine,
M-ar studia ca pe un caz grav de complex oedipian.
Habar nu au că noi ne-am jucat împreună
Prin bălăriile acelorași câmpuri fermecate
Ale
La marginea visului
Brațele mele te cuprind
Să-ți dea bună dimineața.
La marginea zilei
Brațele mele te cuprind
Să-ți ureze noapte bună.
La orice margine ar ajunge viața ta
Vei da
De o
Se pare că am probleme de memorie.
Îmi amintesc mai des decât e necesar
De câte ori mi-am vândut
Postul de titular pe un zâmbet
Așteptând confirmarea statutului de prieten.
Au și rezervele
LT