Noaptea cireselor
Noaptea cireșelor -a se adăuga la Poeziile de joi- Dacă aș avea un prieten cu casă pe deal, la Vlădești, să zicem aș mânca acum, chiar acum, cireșe cu doi prieteni, aș asculta blues m-aș
Zgâtie de fată
Vii spre casă-ți simt deja mirosul Răzbătând prin iasomia străzii, Pielea mea, felină ne-mblânzită, Te cunoaște fără de greșeală Toată-nfiorată
tot mai des, iubito
...și el îi zise: Tot mai des, iubito, tot mai des, în ultima vreme, mă gândesc la tine semn c-am început să te uit... Te desprinzi, zi de zi, câte puțin de inima mea ca un abur de
ca o gutuie-n geam
rana mea, să nu te-nchizi de vezi vreme bună-afară! e-o minciună de blândețe, îi urmează-un uragan prăbușindu-te în mine, hăul tău vreau să mă doară rana mea, rămâi cu mine ca gutuia într-un
CE-AR FI CA
... așa, din senin, sa ningă mult și greu și lung în vara asta în care am intrat fără pașaport? Ar fi ca și cum iarna mea de-acasă ar da de mine, copil ascuns în cămară alergând cu
lui I .Stratan
Lui I. Stratan Tu, cel ce ti-ai permis \"Luxul\" De-a alege \"O zi buna pentru a muri\", Tu, Cel ce te-ai dat \"De partea mortilor\", Imi pui in spate \"Cucea verbului\" Si-n fatza O
Ploaie
Cum plouă, Doamne! Parcă stă să cadă Tot cerul plin și greu de nori pe noi E ploaia însăși crâncenă corvoadă A bolții ce ne-nghite pe-amândoi Cum plouă, Doamne! Ceruri spintecate Își varsă
Alchimie (Vicii)
fumez, fumez, fumez, torn in mine otrava si scot miere asa fac si cu oamenii, ii iau inegriti, ciuruiti, obositi Si-i vand de buni pe nimic pe nopti de tacere pe absentze la plus
Bruderschaft
Nu-mi coborî sprânceana suită a uimire Spre fruntea înca plină de-atâtea întrebări Nu-mi spune prea din vreme de-a fost sau nu iubire Mai lasă Întâmplarea să-mi plămădească stări Și nu-mi
Lectie de croitorie
Se ia o bucata de viata, se-ntinde bine-bine cu zambete fierbinti, sa n-aiba cute, se deseneaza linia de contur cu toate culorile ascunse-n verbele iubirii si se taie. Se cos bucatile rezultate,
Armura-n loc de fard
Clipele de atunci, renegate, S-au razvratit la timp tarziu Facandu-mi fericirea o povara. Spre inapoi sunt portile inchise I-am ucis in mine Pe toti cei ce i-am iubit Geloasa pe plimbarea lor
Rescriu finalul
Cand negru-o sa te-nchida De tot in non-culoare Furandu-ti chiar si-albastrul Ce-ti curge prin artere Vei stii că-i ceasul-țipăt De-o ultimă schimbare Ca viața nu-ți mai poate Retroceda
Adulmecare
Ne-adulmecam uimiti si fara graba, Ca doua fiare groaznic de frumoase, In noi azi orice gest si vorba-ntreaba, Tacerile-s si ele curioase. Ne-adulmecam, uimiti de cata forta Renaste-n noi
Redecorand interioare
sterge-mi berzele de pe perete si in locul lor picteaza-mi usi sau un Dumnezeu cu pleoapa-nchisa granita la lumea celor celor dusi poti sa iei din ele, acasa, una cea mai dreapta, mare si mai
Scor
Tristetile de azi n-au egalat inca, scorul cu tristetile de ieri Mai sunt lacrimi neplanse Si cuvinte de tacut Mai sunt mangaieri de ucis La granita Cu trupul Unui inger Ne facem,
Sa nu-mi arunci scrisorile
Sa nu-mi arunci scrisorile, in ele Ai sa gasesti un doctor priceput Ce sti-va sa iti puna in atele Destinul frânt de-un pictor surdo-mut Eu n-am culori, penel sau sevalete Si nu fac trafic cu
Reacție de respingere
Uneori mă întreb Dacă nu mă atingi Ca să mă rănești... Sau ca să mă vindec?!? Tu, tratamentul prescris Pentru o necesară Supraviețuire La cote de normalitate, Îmi refuzi
mi-e nichita
mi-e dor de vorbe coapte-n miez de iarna, mi-e dor de jocul nostru de-a ispita mi-e foame de cuvinte, dor de sunet si-n sange, creier, nervi imi e nichita mi-e prea devreme pentru-asa
Palme-n obraz
In creierul Noptii S-a-nfipt, ca un cui, Singuratatea De atunci, noptile mele Sunt cam nebune Isi fac de cap in sangele Poluat de cuvinte Nescrise Smogul e gros Lacrimile-mi curg,
Vreme de furtună
E vreme de furtuna Se simte-n necuvinte Stau fulgere sa cada In inima cuiva Iar noi mizam orbeste Pe viata, inainte Nu vrem sa stim ce trasnet Ne va pulveriza. Jucam barbut cu restul De
Lecție de strategie
Am învățat pe de rost Strategia marilor învinși: Se zâmbeste mult și crud, Se-ntorc lacrimile din drum Și se opresc înapoia Unui hohot de râs, bolnav de frică, Se-mpinge de la spate inima Să
În tâmpla mea
În tâmpla mea se-ntâmplă-atât de multe Câte n-ai crede c-ar putea să-ncapă, În tâmpla mea se moare și se naște, Idei nebune caii verzi și-adapă. În tâmpla mea se zbar scrisori nescrise Și
Ma-mprietenesc cu mine la o bere
În seara asta nu am chef de nimeni Vă zic, pentru un timp, la revedere Plec unde văd cu ochii, ’n seara asta Mă-mprietenesc cu mine la o bere. Am fost prea mult străină mie însămi, Mi-am
De dor și drag de oameni
Să nu îmi stai prin preajmă, sunt virusată sigur Din creștet până-n talpă de un microb fatal, Se cheamă drag de oameni sau spune-i dor de viață De-așa ceva se moare cu cel
