Poezie nelalocul ei (Auzi, tată?)

Dacă aș m-aș apuca să comentez \"complexul oedipian\" m-aș încadra în rândul \"ageamiilor din jur\". Am să o fac deoarece acest text este o invitație din partea ta. Un fapt de remarcat care îl înalță oarecum pe Oedip. Acesta săvârșește acele două crime în necunoștință de cauză. Conștientizarea patricidului și al incestului îl duc la procese de conștiință. Lucru neîntâlnit în poezia ta, la o vârstă înaintată... și nu la una fragedă asupra căreia s-a oprit Freud.
În ciuda acestei bombastice declarații de iubire incestioasă, poezia are o anumită tandrețe.

incestul lase urme adanci, sechele eterne, chiar si daca ar fi impartasit...nu vad nici o astfel de urma la mine, eu am cel mult sechele de rahitism...dar comentariul m-a si gadilat cumva, ...pan, nivel 200 pe agonia, omniprezentza elitista la Casa Eliad...e ceva, dom\'le, merita sa te lasi trasa si de urechi de un astfel de personaj...ba, ma autosesizez si, din exces de zel, stau si 2 minute la colt cu mainile ridicate:-) asa, ca sa nu mai scriu prostii alta data!poezie senzitiva, senzitiva, da\' cat de senzitiva?!! o sa bag si ratiunea in functiune si n-o sa mai deranjeze freudian nici un text de-al meu.Pace???:-)Si multam si toate alea bune, de aici, din Sydney, atat de departe de toti si toate ale mele...