În casa mea dac-ai intra

Ce să fac ? La ușă nu bate întotdeauna cine îți dorești. Deocamdată am intrat eu în casa ta, ca să mă bucur de savoarea unei povești cu aromă de amintire și pârguită dorință.

vorbeam mai devreme de meniul \"a la anton\" - ca de un meniu BigMac, si na ca am dat iar peste el.m-ai facut sa zambesc si-n acelasi timp sa-mi para rau ca mi-am propus sa nu mai beau nici macar o bere.

\"Pe urmă să bem țuici din degetare\"

de ce ma corupi ?:)

Adrian, Claudiu, onorat de trecere. Claudiu, ceva îmi spune că nu te vei putea ține de promisiune (aia cu berea). Apropos, mai există \"Casa cu lei\"? Și strada aia, Titulescu parcă, cu rufele întinse între balcoane?

mai exista \"Casa cu lei\", Anton. Rezista inca ostentativ planurilor de renovare a peninsulei avute in vedere de primarul RM creand astfel singura zona de demarcatie intre amplasamentul arhitectural neo nazist comunist ( cum vrei sa-i zici) din unele zone ale orasului si fasia portuara.
so daca vrei ceva casi prin area scrie o epopee ...ea va veni cu siguranta la fereastra inimii tale ...NO TZUICA:)
ademeneste-o cu fragi si mure!

Cory

Să-ți murmur la ureche-ncet: duduie
mai lasă-mi buza moale să se suie
la sînul tău amar ca o gutuie.
Frumos, melodios.

Ioane, știi cum se zice: \"înjură-mă dar nu mă ignora\". Adică în traducere mai bine dai \"buzna\" decît să stai pe-afară. Onorat de comentariu.
Cristina, ai dreptate, am s-o pun pe o melodie :)
Corina, pe tine te lăsai la urmă, știu io de ce. Iacă de ce: din cauză de Casa aia cu lei care mi-a mîncat banii de student sărac (și cinstit, firește)
\"Casa cu lei\" (o spun a cîta oară?)
Mă aștepta cu drag seară de seară
Și-acolo ospătarul (derbedeul)
Mă aștepta și el să-mi fure leul.

Ma nene, eu te citesc constant, pe ochii mei. Da\' nu te comentez de frica sa nu inoportunez. Tu stii ca pentru mine ramai genial. De data asta nu putui sa ma abtin. Ehe, nene, nene, daca nu erai cam copt mata pentru gutuile mele, ce poezii din astea as fi vrut sa-mi scrii...:)
Liviu, uit de fiecare data ce magician al prozodiei esti. Si tu imi amintesti de fiecare data si mai frumos. Tare mi-a placut, totul. De la titlu la zambetul care mi-a ramas agatat in coltul buzelor. Multam, te mai astept la San Marco.

Dorințele neîmplinite care răzbat din versurile acestei poezii m-au făcut să mă gîndesc că de fapt autorul concepuse cu totul și cu totul altfel această poezie dar forțe mult superioare lui l-au făcut să rescrie și să rescrie pînă a ajuns la varianta de mai sus. Fire curioasă, am răscolit prin coșul de hîrtii al maestrului de unde - din petece rupte - am reușit să reconstitui poemul original:

Femeie, vreau din casa mea să zbori
ție îți las bordeiu’-n Roșiori
și-i fac și-o tauletă de-o să mori.

în care ai putea sta zile-n șir
eviscerată, dupa un clistir,
de ură, sastiseală și sictir.

Să urlu disperat în gînd: mai du-te
cu fundul tău, cu țîțele căzute
și ridurile ce sub fard sunt sute.

Ce bine-ar fi să pot ca altă dată
să beau, să merg la meci, la vreo serată
și-atunci cînd vreau, să pot iubi vreo fată.

De-aș reveni la vremea mea holteie,
ce fericit aș fi, nici n-ai idee,
din casa mea dac-ai pleca, femeie...

Jupp, intenția ta generoas? de a mă parodia s-a lovit din păcate de dificultățile tehnice ale prozodiei și versificației insurmontabile pentru tine, cu tot talentul tău. Cu rima ai nimerit-o, dar nu e suficient. Căderea în derizoriu nu te avantajează. De ce nu încerci epigrama?

un pas, doi... ia uite ce de lume? cate casi sa aiba omul? si a mai inceput deja si \"un imn și-o epopee\". ei si? zambesc. \"casa cu lei\"

Corina, mi-ai stîrnit nostalgii. Era un bar mic și discret la intrare pe mîna stîngă. Acolo găseam de obicei Krepkaia-strong votca, țigări chinezești (pe alea americane le luam din \"Abator\" de la docheri) și Pepsi (pe vremea cînd Pepsi nu prea se găsea). Cîteva măsuțe, mobilier vechi, muzică în surdină și lume decentă. Și vis a vis mai era un bar cu grădină, dar nu avea farmecul Casei cu lei.
Catrinel, onorat de trecere.

ehee...ce vremuri! Locul de care pomenesti cu nostalgie (barul cu gradina) se afla in curtea interioara de la Hotel Intim care deservea ametitor un aflux de obisnuiti ai casei cu renumitul profiterol&piscoturi si din categoria alcoale vodca ruseasca. Atmosfera boema a \"Casei cu lei\" dainuie in prezent doar prin tusa de emblema arhitecturala a Constantei si memoria vie a numerosilor trecatorilor pe strada
Titulescu.
you\'re haunted by the lions, my friend!:)

Cory

Așa e Corina, dar să lăsăm în pace trecutul, poate cu altă ocazie și în alte împrejurări. Felicitări pentru nivel.

nu intrati la el in casa
c-acestui parlit poet
de-i vine, pe jos, pe masa
o face... chiar pe bufet!

In casa ta dac-as intra, barbate,
Tu ispitit ai fi sa ma asezi in...coate
De ceea ma-nrosesc atat de tare-n ten,
Caci am citit, desigur...orgasm de gradul n