căldicel în propria înțelegere

Iată, “mai presus de sine”, dar nu mai presus de El.
În propria înțelegere nu poate fi decât “căldicel”, însă prin eforturi, prin fapte se poate ajunge la “temperaturi” înalte, se poate răzbate.
Remarc cea de-a doua strofă, însă tot poemul decurge de la “căldicel” pînă spre “fierbinte”.

Am citit cu plăcere,

Ottilia Ardeleanu

pe Romani, cap. 14.

Dacă trăiești pentru Domnul trăiești/dacă murim pentru Domnul murim\", citez din memorie tema centrală a capitolului 14 din cartea Romani. Îmi place tema aceasta biblică deosebită prin teza prezentată, cine trăiește pentru Dumnezeu este răspunzător în fața lui pentru ceea ce face, de aceea fiecare în parte, personal, trebuie să se apropie de Creator pentru cunoaștere. Finalul este deosebit prin sentimentul de sfințire personală pe care îl transmite\"mă încălzesc prin fapte până fierbinte/voi ieși ca untdelemnul/la suprafață.\" Doar o părere. Ioan.

\"In adevar, niciunul din noi nu traieste pentru sine si niciunul din noi nu moare pentru sine\";

\"Unul socoteste o zi mai presus decat alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare sa fie deplin incredintat in mintea lui.\";

\"Asadar, sa urmarim lucrurile care duc la pacea si zidirea noastra\".

am revenit ca să spun că, da, acum sunt lămurite niște idei. și profunzimea poemului altfel se pătrunde. poate nu era rău să începi cu câteva rânduri preluate de acolo.

Ottilia Ardeleanu

credeam că e suficient de cunoscută cartea pentru a cita. Oricum, cine are urechi de auzit, să audă :)

nu știu dacă nu ai fi spus exact de unde ai pornit, dacă neapărat versurile s-ar fi asociat acestor idei, la prima citire cel puțin, chiar și în cazul în care s-ar fi cunoscut foarte bine conținutul cărții.
de aceea, am spus.
e ok pt mine.
și mă bucur pentru \"apariția\" acestui text. se adresează, într-adevăr, înțelegerii, conștiinței, sufletului.

Ottilia Ardeleanu

de aceea nu se poate face analiză pe text la comantarii. De aceea se pot face doar comentarii :) Pentru analiză e nevoie de mai multă aplecare, ceea ce aici nu e posibil. Doar primele impresii pot fi punctate.
LIM.

”nu știam că peștera sînt eu că am mii de ani
și conștiința mea s-a sălbăticit înainte de naștere”

Aici văd eu esența acestui poem.

Da, o conștiință asumată, un adevăr ce răzbate prin vers despre felul ”căldicel” în care ne ducem viața de zi cu zi.

Mihaela

mulțumesc de trecere și semn.
LIM.