Lia

Lia ta este drăguță, harnică, mărinimoasă, împarte bucurii din propria recoltă și va fi fericită când va veni iarna. Numai tu poți avea o astfel de imaginație! Dar ce spun eu? Este chiar un sentiment aici când observi calități și le evidențiezi în felul acesta!
Parcă este vorba de o fetiță în creștere care îți oferă toate aceste bucurii (desigur, fetița ta, nu?): \"Lia plînge cu miere ne îndulcește neliniștea.
Toamna i s-au rumenit merele\", \"La iarnă în ochi îi vor licări fulgi cu mîinile va cuprinde coarnele renilor.\". Liviu, nu pot decât să fiu mândră că te-am cunoscut, fie chiar și în virtual!
Numai bine îți doresc, Ottilia Ardeleanu

...O ALTA VALENTA a sufletului tau! LIA, personaj de poveste, vad fetita cu ochi negri din panzele lui Grigorescu, simplitate cu linii ferme, o implozie de \"bine\", de \"cald\"....dulce ca mierea...
generos, daruindu-ne si noua,
Diana

Mă bucură sensibilitatea de care dați dovadă. Și aceasta este asemeni sufletului poetului. De aceea vă mulțumesc mult și vă aștept cu aceeași plăcere să treceți pe aici.
LIM.