Poezie
poezie cu anca și copiii
1 min lectură·
Mediu
pe căldura aceasta o sticlă de apă minerală
și pofta de a bea-o rece pe nerăsuflate
anca și copiii se jucau
nu doreau ruperea farmecului
eu știam asta
zînele sînt temătoare
se retrag la cea mai mică dizgrație
de aceea am tăcut
doar setea ce-mi curgea pe față
și roșeața privirii.
am lăsat liliacul să zboare
și țipetele sale păreau deslușite
anca are receptori pentru toate lungimile de undă
ne înțelegem în infraroșu
și ultraviolet
sunete și culori
de aceea nu m-am mirat cînd s-a ridicat încet
a luat geanta cu toate cele
și a ieșit
după o sticlă rece
de apă.
zînele au fugit grabnic în lumea zînelor
copiii au suspinat puțin
și m-au luat de mînă.
tata
mamele vor deveni cîndva
zîne?
074.086
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liviu-Ioan Muresan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Liviu-Ioan Muresan. “poezie cu anca și copiii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/13904570/poezie-cu-anca-si-copiiiComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MBÎmi place cum familia ta a devenit subiect de poem, cum ceva obișnuit cum ar fi savuratul unei ape minerale sau joaca cu copiii devine subiect de poveste, o poveste cu zâne, o cufundare în lumea poeziei, unde
anca are receptori pentru toate lungimile de undă
ne înțelegem în infraroșu
și ultraviolet
sunete și culori
Finalul îți stârnește un zâmbet venit din înțelegerea lumii prin ochi de copil
tata
mamele vor deveni cîndva
zîne?
Puritate, inocență, frumos.
anca are receptori pentru toate lungimile de undă
ne înțelegem în infraroșu
și ultraviolet
sunete și culori
Finalul îți stârnește un zâmbet venit din înțelegerea lumii prin ochi de copil
tata
mamele vor deveni cîndva
zîne?
Puritate, inocență, frumos.
0
LMVă mulțumesc de trecere și semn. Pentru Andrei ritmul, pentru Mihaela inocența. Iată cîte se găsesc ascunse între versuri. Vă mai aștept.
LIM.
LIM.
0
GGasta \'sorb\' eu din poemul tău, ca din multe altele din urmă.
unda nevăzută dintre om și femeia lui.
rezonanța dintre om și copiii lui.
candoarea picilor, permanent fascinați, intrigați, prinși într-o eternă \'cârdășie\' cu personajele de basm din povești, de lângă ei...
:)
unda nevăzută dintre om și femeia lui.
rezonanța dintre om și copiii lui.
candoarea picilor, permanent fascinați, intrigați, prinși într-o eternă \'cârdășie\' cu personajele de basm din povești, de lângă ei...
:)
0
NAun poem superb,sincer ,trait,plin de ceea ce eu numesc \"hrana albastra\"!
0
CLdupă inocență, remarcabil rămâne finalul
\"tata
mamele vor deveni cândva
zâne?\"
este atâta dragoste în această poezie! de dorul nemuririi acestor sentimente suferim de pe acum, respect pentru sufletul tău, L
\"tata
mamele vor deveni cândva
zâne?\"
este atâta dragoste în această poezie! de dorul nemuririi acestor sentimente suferim de pe acum, respect pentru sufletul tău, L
0
LMgena, un comentariu de bună înțelegere și sensibilitate.
angela, vă mulțumesc pentru hrana albastră.
lumiere, așa este cu acel dor al nemuririi. Suferim.
vă mulțumesc de trecere și cuvintele frumoase.
LIM.
angela, vă mulțumesc pentru hrana albastră.
lumiere, așa este cu acel dor al nemuririi. Suferim.
vă mulțumesc de trecere și cuvintele frumoase.
LIM.
0
\"zînele au fugit grabnic în lumea zînelor
copiii au suspinat puțin
și m-au luat de mînă\"
imi place ritmul poeziei!