Lesenciuc Teodor

II Uneori, săturându-ne de beznă și de singurătate, strigăm după o mână care să ne tragă afară din groapa de incertitudini în care ne zbatem. Câteodată aceasta nu vine și atunci cel mai ușor

Gabriel se trezi zâmbind. Era singur în patul lui și se surprinse zâmbindu-și în oglinda de pe tavan. Pentru câteva momente îi fu greu să priceapă care era motivul acelei veselii dar câteva zgomote

EXT. STRADÃ – ZI Dintr-o mașină îl vedem pe David pășind grăbit pe trotuar. Automobilul încetinește când acesta se apleacă pentru a-și lega șiretul de la pantofi, apoi pornește încet, urmărindu-l.

EXT. STRADÃ – NOAPTE Trăgând după ea un geamantan imens Eva se apropie de ușa de intrare a unui mic hotel. Are o expresie hotărâtă și o sclipire de zâmbet îi luminează ochii. E mulțumită. Ignoră

EXT. TERASA FAMILIEI IMBRUS – NOAPTE Doamna Elena stă gânditoare privind undeva departe printre stele. E îmbrăcată doar cu un halat subțire de satin alb. De undeva din spate se aud niște pantofi

Suntem slabi, proști și răi! O s­ă aveți poate impresia că exagerez, dimpotrivă, sunt cât se poate de blând! Scriam acum câtva timp despre eroi, nici n-aș fi putut pierde vremea într-un mod mai

Ori cu mine, ori cu ea! FADE IN: EXT. STRÃZILE UNUI ORAȘ – SEARÃ Peisaj de iarnă: trotuare sclipitoare, case troienite, edili înarmați cu fulare și haine groase. Șosele ticsite de

III Sub mâna destinului (partea I) Câteodată suntem

Două luni mai târziu Gabriel începea să creadă că viața lui se așeza pe o cărare liniștită și sentimentul acela îi dădea o stare de confort pe care nu o mai simțise... nici nu mai știa de când.

În fața ușii se opri, inima îi bătea alert. Urma să își cunoască mătușa pe care nu o văzuse niciodată, pe mama Paulei. Bătu... . Ușa se deschise încet, scârțâind și tremurând din toate balamalele.

Veronica, fată bună… - Eu am locul 8. Au fost primele cuvinte pe care mi le-a spus. Sprȃncenele mele se arcuiesc mirate. - Eu am șapte, îi spun revenind la ocupația anterioară. - Opt este

EXT. LICEUL A. SALIGNY - ZI David traversează curtea școlii. Pustiu. Înainte de a părăsi curtea școlii se oprește pentru câteva momente și privește lung clădirea. Trist, pleacă mai departe cu

EXT. STRADÃ – NOAPTE David și Eva se plimbă alături. DAVID: Nu-mi vine să cred! EVA: Jur pe tot ce am mai scump că tot ce ți-am spus e purul adevăr! Eu nu te-aș putea minți niciodată. DAVID:

Trei zile mai târziu, într-o vineri dimineața, Gabriel ieșea din fastuoasa vilă ce era acum doar a lui. Purta un costum ușor, de in bej asta pentru că timpul frumos era în totalitate de partea lui.

Vine un timp în viața oricui când decidem să ne schimbăm viața, să strângem toate lucrurile care ne-au făcut rău într-o grămadă și apoi să-i dăm foc. Atunci suntem puternici și ne simțim în stare

Vic-Tor ieși din Sala Dormitor, ceea ce era o exagerare dar trebuia să poarte un nume. Generatorul gravitațional avea pierderi mari de energie și dacă nu găsea repede o metodă de a-l izola urmau să

Durerea ei îl răni fizic, îl lăsă fără cuvinte și îl aruncă în cea mai teribilă și mai întunecată groapă a sufletului său. - Câtă suferință…, vocea lui îi surprinse pe amândoi. Mara se încruntă,

În ultimele anotimpuri asistase tot mai greu la certurile dintre gemeni și bătrânul lor tată. Totul era mai rău de la moartea mamei lor. Fuseseră loviți crunt în urmă cu 5 ani... Sărmana femeie era

“Empatii” – ...Acum și-ntotdeauna! Nori plumburii se adunaseră deasupra orașului. Era o seară târzie de început de septembrie și toată suflarea aștepta o ploaie care parcă nu mai vroia

---Ura Crăciunul din toate puterile, iar puterile lui erau nelimitate. Crin Sonic avea paisprezece ani și mama lui îi spusese asta cu două zile în urmă: Crin, puterile tale sunt nelimitate! Eh,

Vând țară… cumpărătorului i se oferă recompensă! Ce ar fi dacă am am avea și noi drepturi? Și dacă tot avem drepturi, cum ar fi dacă le-aș avea eu pe toate? Și dacă aș avea drepturi, oare ce aș

Tu crezi că te respect Că pot să te mai privesc Să te ating Proasto Ești trează noaptea și tușești Vomiți sânge și cearceafurile-s negre Plângi când crezi că nu te văd Oarbă Te dezbraci

Unii spun că lumea va sfârși-n foc, Alții în gheață. Din ce am gustat eu în dorință Mă dau cu cei ținând de foc. Dar, de-ar trebui sa mor din nou Știu, cred, acum destulă ură, Să spun că-n