Dragostea era o insulă plină cu orbi

inima mirosind tare a lamaie si caine - faina imagine! fain in sensul fain al cuvantului:)

cred ca lipseste un "a" intre "asta" si "mea", iar

dincolo vei găsi luna spânzurată de
gâtul meu în locul tău - imi pare nitel aiurea formulat.

in rest, poezie!

in versul 3 ai uitat "a".
frumoasa ideea asta cu luna spanzurata de gat. am mai intalnit-o la Catalin Tosa in poezia "umbreluta". numai ca la el luna e legata de gat.
asadar, lasand cele doua versuri, primele 4 si ultimele doua sunt remarcabile.
adica iubitul asta, din pacate pentru el, trebuie sa indeplineasca mai multe functii ale intelectului si bineinteles sa si tina cont de libertatea aia a picioarelor, specifica..

mulțumesc pentru "a"tenționări. și restul.

Da, Andrei, cred că vorbești despre Claudiu Toșa, cu luna lui în brațe, legată de gît.

A trecut de ceva vreme timpul suprarealismului. Traim intr-o societate cronofaga, disperata dupa senzatii tari. N-o sa mai stea nimeni in metrou sa citeasca despre dragoste ca o insula plina de corbi, despre sange solid si o inima care miroase a caine; in afara de asta sa zicem ca ar merge si un filon suprarealist asa la o adica dar unul inteligent, foarte subtil cum din pacate inca nu e cazul aici.
Poezia ta este probabil una de inceput. Incearca sa-ti diversifici cumva lecturile sa iti dai seama ce se afla si dincolo de "cafenea pe mal de apa sarata". Pari a avea sensibilitate si resurse suficiente sa faci asta.

Despre poezie in sine: ar trebui cumva sa scoti inima care miroase a caine si luna spanzurata si sangele solid. Chiar daca par frumoase, crede-ma nu sunt! sunt prafuite si total neinteresante.

Oana,
textul ăsta n-a fost scris cu gandul la oamenii care... treaba lor ce fac în metrou. nici vorbă :)
este, da, o poezie de început dar, un altfel de început.
în privința lecturilor pe care mă îndemni să le diversific nu-mi amintesc să-ți fi destăinuit ce cum și cît citesc.(poate ne vedem odată, într-o cafenea, și povestim).
nu știu ce filon suprarealist inteligent ai așteptat pentru că n-am urmărit/căutat unul. Se și vede, de altfel, cu ochiul liber.
Trebuie să-ți multumesc, fără malițiozitate, (cum de altfel se vrea intreg rasunsul meu) pentru sensibilitatea și resursele pe care ai intutit că le-aș poseda.

”despre poezie în sine” - n-am înțeles în acest sens, cuvintele celelalte, despre ce erau?
Imaginile de care te legi, par frumoase acolo unde sunt văzute așa. ca-ntr-o oglindă.
In rest, praful să se-aleagă.

până la urmă, este parerea ta. iți mulțumesc pentru lectură.

insula nu era plină de ”corbi” ci de ”orbi”.
dacă ai citit, Oana, și textul așa cum ai citit titlul...

e foarte ok ca privesti lucrurile asa, in general cand comentez o poezie am cele mai bune intentii :)si nimic personal cu autorul; iar in privinta "corbilor" aici cred ca se aplica ce zicea Freud despre actele ratate- in rest mult succes in continuare pe filonul suprarealist sau nu!