Jurnal
Versantul de vest
1 min lectură·
Mediu
Plouă cu sânge mov
din cerul odăii mele.
Gânduri mocnite
mi-au spart tâmpla
și se împrăștie lichid
pe podele.
Prin geamuri
bate vânt roșu,
bate vânt rece
cu zvon de glasuri nenăscute
și doruri înăbușite.
Sub zodii,
iubirea mea își ține
mâinile în cruce.
Să mergem,iubite,
să alergăm
spre versantul de vest
al miezului nopții!
Aici se nasc în taină legende,
aici,unde copiii nenăscuți
ai veacului nostru
își întâlnesc
înafara timpului
pruncii.
Aici sufletele noastre
își pot împerechea
netulburate zborul.
002.800
0