Iulia Elize

Dacă cineva ”nu pricepe”, ”nu înțelege un autor, ce a scris”, asta chiar nu e o jignire. Este? Când eu spun ”Nu înțelegi, nu pricepi acest poem, ce e în el”, chiar că nu e jignire, ce tare se sare asupra mea... Când nu ai priceput ceva, eu de-asta am zis ”non-pricepere” (a poemului) eu nu am jignit pe nimeni...

Mă gândesc foarte serios să părăsesc site-ul, dacă revin, vă rog să aveți grijă cum vă adresați celor 46 de cărți pe care le-am scris. Și mie. Vă rog, barda jos!!!

Nu mai revin pe topic, e cam suficient. Am intrat suplimentar numai să răspund unor acuze care nu îmi fac cinste și care mă denigrează.

Spor la scris tuturor...

Ionuț, dacă nu pricepe sau se face că nu pricepe, atunci eu mă fac un struț de doamnă și tac, zic că poemul e nașpa și dau dreptate și ție sau și celorlalți care dau în poeme sau în mine.

Nu am dreptul să îmi apăr, așadar, poezia, zic că e cam urât să spun că Stănică nu pricepe ce scriu eu, deși eu îmi explic poemul, dar eu pricep mult, nu am voie să îmi apăr scriitura, pentru că voi nu pricepeți, așadar eu explic, sau nu puteți decât să dați în mine și în poem.

Problema este că poemul e bun, iar voi atacați autorul, nu poezia.

Iulian... corpul meu este la dispoziția dvs. și a celorlalți. Apucați cleștele și dați în mine, că îmi pun pingele atunci.

E o chestie mai complicată, pentru că eu de mult sunt jignită și parodiată pe acest site, la poemul precedent am primit o parodie sexuală.

Să fiți sănătoși, voi!

*vulturului :) Lasă, că e bine, cum să nu fie...

Câteodată mă simt și eu un Prometeu amărât, dar asta e numai treaba mea, nu cred că interesează rostul meu pe nimeni, dar mă bucur că m-ai încurajat, trupul meu și ficatul meu nu sunt în clonțul vulturelui, în rest de prețiozități și de falsități sunt cam complet copleșită, pentru că am foarte mult de lucru. Eu lucrez, nu am timp să mă plâng... Am foarte mult de lucru de obicei, de exemplu stau cu trei cărți în editură... În loc să mă plâng, iacătă-mă-s. Și alte, de lucru mai sunt, cum eu nu prea stau.

Dragă Stănică, dacă tot dai cu barda în poem? Ce nu ți-a plăcut, ce să îți fac eu de tu nu îl poți pricepe și alții pot înțelege... Îl desfac? E ultima dată când explic, la non-pricepere: E UN POEM FILOSOFIC!

”
Îs-femeie și stăpână, strămut arca, Din loturi de-adâncimi să-mi stea transportul (arcei), Prea des plutind, în lavă, tot efortul. Sub gene, văd, apucă (însă) mânătarca...

Pe străzi, zăpada stă să-nghită portul, căldura mea și mieii, dar simt barca...
Mi-e inima-mi sub piept, ca și Petrarca - îmi fac din mine lavițe și-s ”tortul”.

Căci lumea-i agitarea pe sub stele, O lună amărâtă chiar tu ești, Te dai la undiți și încerci pingele, Ca-n însoriri, să mi te dai la pești.

Nu-mi muște viitorul pescari, iele...! Hey, Prometeu, ferește-te de clești.
”

*

Mitul lui Prometeu nu se înțelege, consultă te rog cărțile de mitologie. Mai exact ce nu se înțelege, sau îți place să cârcotești numai de-a dragul... Așa îmi pare, că mă pui pe explicat metafore. Ce nu înțelegi mai exact??? Toate cele bune și ție... Mă bucur că ai trecut...

Pun varianta populară ”Îs”, în rest mulțumesc de trecere, de părere și te mai aștept. Sonetul este epatant, în mine, poate o să îl trec în mod scribic la personale. Un om năcăjit nu e frumos, deci prin extenso, nici a sa poezie. Mulțumesc pentru părere, poezia vorbește de la sine.

MULȚUMESC, MARIA! La mulți ani!!! Mulțumesc pentru încrederea pe care mi-ai acordat-o apropiindu-te de munca mea literară, cum pentru anul viitor pregătesc surprize asemănătoare... Nu zic nimic. LA MULȚI ANI!!!! SĂ FII FERICITĂ ȘI SPOR LA SCRIS, AȘTEPT NOI CĂRȚI MARIA MITEA!

La mulți ani, Tego! Ca o observație pentru 2024, și pentru mine a fost un an ”cel mai lung an”, pentru că am avut foarte mult de lucru... Cred că e o părere generală, sau pentru mulți, că am fost, că am trecut printr-un an lung, vezi, om bun, și situația României, care s-a degradat pe parcurs... Să fie un an mai bun, dacă vrea el, să fie și lung, dar să fie bun. Să fie lung, pentru că tuturor ne place să nu stăm degeaba, ci să îl umplem cât de mult...

La mulți ani!!

Că tot ai spus de realizările tale, pentru munca depusă, îți sugerez să o repeți, așadar las steluță ca să nu uiți...

”Măi, Ionuțe, nu prea știi ce spui, aici, nu e pastișă...”

”Măi, Iulia, mai taci din gură, că e anul nou...”

Să lăsăm așa zic micile probleme să se ducă în spate, pentru că nimeni nu a vorbit cu malițiozitate, uneori cuvintele par dure, dar aici nu e cazul, pentru că e (a fost) numai o exprimare mai trivială... Scuze Ionuț, eu chiar nu știu cum să mă explic pentru o exprimare chiar fără vină majoră...

Ionuț, eu nu am vrut să te lezez în vreun fel, e doar o altă opinie, pe care mi-am exprimat-o respectându-ți opinia foarte mult. E o părere și la mine ”Amanda nu a pastișat, pentru că are o optică proprie”, aceasta este părerea mea... La mulți ani, Ionuț Caragea, fără supărări! La mulți ani, poezie.ro și un salut foarte călduros autoarei, care știe ce are de făcut, ca de obicei!


La mulți ani, oameni buni! Scriitorime!

În sensul că Amanda nu copiază pe nimeni, nu pastișează, dar trebuie, în afara tehnicii de versificație, să mai facă exerciții. Părerea mea... Dar nu regret defel că am oferit steluța, pe site este una din cele mai reușite versificatoare, în materie de tehnică literară, Amanda a evoluat foarte mult, se vede... Nu are nici măcar o micuță aritmie, ceea ce e de foarte apreciat.

Întru clarificare, părerea mea este că ai suficientă originalitate, încât să nu pastișezi pe nimeni... TEHNICA E DE 10! DAR...

Eu zisesem că nu aduci ceva clar, ceva inedit... Mai ai lucrat la tehnică de tablou, Ionuț Caragea nu știe ce spune, măsura și modul de îmbinare nu strică la frumusețe... Dar ca să exemplific ce am vrut să spun înainte de ”mea culpa”, nu știu de ce a scăpat ”me culpa”, căci eu m-am grăbit poate...

Uite, ca să pricepi, ești originală, dar în neclaritate:

”Apusul se-așterne și brazii de foc cutremură stele,” În apus brazii cutremură stelele?
”Dorințe aprinse în taină se coc, sub vraf de nuiele.” Dorințe se coc sub vraf de nuiele? Cum adică?

”Poteci nevăzute se-ntind către cer –un drum de lumină,”
”și pentru o clipă se-afundă-n mister...Tăcere deplină.” potecile se afundă-n mister? Tăcere deplină? Numai atâta poți?

”Fantasme de ceață pe boltă apar și-n cerc se adună;” - aici e bine
”Sub aburi de basm, ochii lumii tresar privind înspre lună;” Ce aburi de basm, fantasmele? ”aburi de... basm”? Ai cui ochi, că dedesubt nu ai pomenit că era ceva...

”Dansează și cântă în aerul sfânt, venit de pe creste” aici e ok
”Un freamăt adânc readus pe pământ din sfere celeste.” sfârșitul ți-a ieșit

Aceasta ziceam, fi mai clară și nu te pierde în tot felul de imagini care sunt sub ce poți tu... Fă exerciții, nu da drumul la imagini care sunt sub ce poți tu!

Succes în aflarea drumului poetic potrivit!! Îți țin pumnii...!!!

Desfă-ți strofele, ca să crești, poți face teste cu strofele desfăcute... Succes! Tehnica o deții de 10!

De fapt nu e nici Eminescu, căci el are ”Pe la cuiburi se adună”, e măsură de 6 totuși la Amanda...

Vezi Amanda, un text mai clar, mai limpede, încearcă să îți limpezești stilul...

Ce revenire frumoasă! cu un titlu care atrage și cu un final întregit. Ești tinerețea venită din nou pe site. Cu drag, apreciez... Ca încurajare, multă...

Spor pe frumosul drum al poeziei...

Mie îmi place acel ”știitorii”, dă un parfum foarte cordial textulețului. Parcă așa i-ai spune unui amic ”știitorii”, este un poem corect scris, data viitoare te aștept Liviu cu ceva și pentru fete... :)) Știitoriule!!!! (ăsta este un fel de salut în grai vechi...)

Poate Amanda are un pic de dreptate, dacă ai fi asociat cu un al cuvințel, dar e bine, pe parcursul poemului, ca întreg.

Pe vers lung Amanda păstrează cu succes măsura endecasilabică (de 11 silabe) pe fiecare vers, deci a scris foarte corect. Pe măsura scurtă/metru scurt este formula folosită și de Mihai Eminescu în ”Somnoroase păsărele/la cuib se adună/Se ascund în rămurele/ Noapte bună, noapte bună” și anume chiar metrica versului 2 eminescian, dat ca exemplu, adică metru de șase silabe ”la cuib se adună”. Amanda reușește și versul scurt, pentru poezia ei.

Nu este o formulă eminesciană, așadar poezia Amandei stă în picioare, printr-o combinație de 11/6 scrisă corect, cum poate mai sunt exemple în literatură și la alți poeți. Pentru poezie, deși mă așteptam la ceva mai complex, mai clar, dau stea... Este o formulă corectă, 11/6. Bine că s-a gândit Amanda să o folosească! Formula Eminesciană e mai complexă, dar e frumos și 11/6, așa cum a scris mai sus Amanda. Pentru corectitudine, las stea!!

Se putea și un vers mai pictural, așteptam o pictură mai... limpede, dar e frumos, stea! Încearcă să scrii Amanda mai limpede...

E un sonet izbutit, ca sfat general, aș ieși un pic din rimele foarte consacrate și aș încerca și o astfel de alonjă... Sper să o găsești și chiar să o perpetuezi, să ieși din tipar. Pentru corectitudinea poeziei, după metru, dat fiind că site-ul este poluat prea adesea cu încercări semieșuate cel puțin, las stea!

Din corectitudine, se naște de multe ori frumusețea!

Foarte frumos, este un poem foarte liric, izbutit și frumos. Las stea, cu poate completarea că aș intra pe text să se vadă dacă prezența bunicii a fost reală sau numai o iluzie, e prea magic acolo, textual. Aș intra ca să punctez mai bine. Las stea, cu drag, aștept și eu zăpada și poate doar credința în bunicile noastre, poate reuși, din când în când, rugăciunea de Crăciun.


Am trecut cu emoție, pentru că emoția răzbate din poem. Stea!

Domnule Manolescu Gorun, felicitări pentru munca depusă, până la urmă oamenii care muncesc reușesc să surclaseze bareme și standarde foarte ridicate, atât față de sieși cât și în fața societății și al autorităților dintre cele mai prestigioase. Așa îmi pare și această recunoaștere de prestigiu, acest premiu, oferit de Academia Română.

Felicitări! Las steaua mea galbenă, felicitări din toată ființa, le meritați cu prisosință! Să continuați să studiați și să scrieți!

Cu adimirație, Iulia Elize, aș lăsa mai multe steluțe dacă aș putea, numai...