Irinel Georgescu
Verificat@irinel-georgescu
„To be or not to be, this is the question”
Pe textul:
„suflet de lagună " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„suflet de lagună " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„suflet de lagună " de Ottilia Ardeleanu
Și cât de ofertant era să apară ceva din biografia timpurie a unei cititoare ori spectatoare. Bănuiesc că iubirea de păsări e ceva destul de răspândit, iar dramele noastre pot fi comparabile cu cele ale unor eroine de cărți ori filme. Nimic despre așa ceva.
Pe textul:
„suflet de lagună " de Ottilia Ardeleanu
Dar am o dezamăgire, căci după aceea apare băiatul și cu barca, cu penele de la diferite specii de păsări sălbatice lăsate ei, sălbaticei... "iată familia"!
Pe textul:
„suflet de lagună " de Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„suflet de lagună " de Ottilia Ardeleanu
Ceva magic, providențial, pe la un parc acvatic. Jucam "Mâța", un fel de-a prinselea prin tot bazinul de-afară, neacoperit. Eu eram mâța deseori. Aveam atâta clor în ochi, încât mă usturau.
Poem foarte frumos. Reușit, ieșit ca dintr-o stare de extaz ceresc și acvatic. Val de râu, lac, fluviu, mare... Meditație asupra propriei vieți, ba tristă, ba stenică spre final.
Pe textul:
„Crochiu cu Budha " de Maria Elena Chindea
Delia Owens.
Chiar este după un roman foarte bun. Dar poemul e prost. Țin comentariul cu explicații pentru mine. Dacă mi se cere, îl voi scrie. De nu, nu.
Pe textul:
„suflet de lagună " de Ottilia Ardeleanu
Faină trecerea de la izolarea colectivă pe timpul pandemic ori nu chiar pandemic (alertat, urgentat și de pomana HoReCa) la o singurătate pe deplin asumată, când se reactivează "amintirile și trăirile" ca în hitul "Amintirile mă chinuiesc", plin de melancolie, dar și de revoltă, superbie juvenilă. Cu tăierea venelor ca "binecuvântare" se face o hiperbolă?
Pe textul:
„să vorbim despre izolare" de Leonard Ancuta
Am arătat, SIV, că se poate îndrepta. Acum înțeleg marea ironie a lui Ruddy, atunci când i-am acordat stea poetului Ștefan Petrea. Prea repede expediază în versuri gândurile sale. E inspirat, vede mult, însă nu cizelează textele sale.
Pe textul:
„Sonet banal trei" de Ștefan Petrea
și drumul lor doar Domnul îl ghidează,
cuvinte-adun, spre nori, încă o frază,
pe lume nemurirea să le-aproprii"
Pe textul:
„Sonet banal trei" de Ștefan Petrea
văzduhul rătăcind spre-acolo stropii
pune-n frunte destinul, ca ciclopii
ferestruiți, umbre-n raze, sub pază"
Pe textul:
„Sonet banal trei" de Ștefan Petrea
"Și rămân" ei, amândoi, "altfel" mereu. Cel mai bine a ieșit finalul:
"dacă aș pleca
te-aș păstra în mine în mult prea multe feluri
pentru mult prea multă vreme".
Apogeul liricii feminine românești.
Pe textul:
„sirop&cafea" de Mara Anton
Pe textul:
„Sonet banal" de Ștefan Petrea
Pe textul:
„Sonet banal" de Ștefan Petrea
Pe textul:
„Sonet banal" de Ștefan Petrea
Pe textul:
„Sonet banal" de Ștefan Petrea
Pe textul:
„Trageți apa după lumea de azi, vă rog!" de Sorin Stoica
