IGIrinel Georgescu
Verificat@irinel-georgescu
București
„To be or not to be, this is the question”
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
Da, brazii mor singuri în picioare rezistând, neîngenuncheați. Frumos e Maramureșul. Mulți îl și taie. Asta da text de "personale"!
Pe textul:
„Priveliște de la etajul 10..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
0 suflu
ContextFascinant, mai tare decât "Cadavre-n vid" de A.E.Baconski. Estetică a urâtului ce cutremură prin ultima strofă. Și totuși poem sapiențial și elegie!
Pe textul:
„Morți de împrumut..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
0 suflu
ContextUau. Tare. Cu aplomb. E adevărat. Există grămezi în literatura noastră. La toate filialele din țară.
Pe textul:
„Starea de cădere..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
0 suflu
ContextAșadar e vorba despre o "ea", am intuit bine eu. Mai urci? Ia-mă și pe mine, vorba lui Cătălin Crișan. Spune-mi unde și merg.
Pe textul:
„alpinistul" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextȘi eu aș vrea să fiu buchinist. Mi-a plăcut. Mai poate fi cizelat poemul. Încă puțin. Merge și așa.
Pe textul:
„Anticar " de Roman Liviu
0 suflu
ContextN-am putut nicicând să dorm în hamac ori cort spre creste. Acest poem este despre incursiuni departe, până în munții sfinți ai artei. Nu pricep bine totuși adresările: de la cine către cine. Or fi niște ipostaze lirice, or fi interpelări fictive. N-am punct de sprijin, n-am coarda, n-am puterea de a acorda încă...
Pe textul:
„alpinistul" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextPuțin ca la Vasile Voiculescu. Are el niște poeme cu îngeri. Îngerii "scoboară" în fâlfâit din ceruri la Înviere într-o imagine din acest poem. Aparte sunt ultimele două catrene. Chiar se practică în unele regiuni, ori pe la mănăstire spălarea cu lumină. Fericit, cel ce a ținut tot Postul Mare, chiar dacă nu se poate împărtăși încă,se spală de urmele păcatelor de după spovadă și se îmbracă parțial cu haina mântuirii.
Pe textul:
„FULGER DE LUMINĂ" de Găureanu Marian
0 suflu
ContextAsta e. Atât pot. Nu mai mult. Mulțumesc din inimă, Ottilia!
Pe textul:
„toată doar o rană" de Irinel Georgescu
0 suflu
ContextDa. O "credință comună", o bătătorite prin bătăi de joc de tipul "ești prost", "bine, fraiere", "incapabilule", ce macină psihicul. E bine că se mai fac și astfel de poeme. E deconspirat "același crez", un crez pe dos al oamenilor ce se cred superiori la locurile de muncă, în spațiul privat etc. E vorba cu adevărat de "rugăciune infamă", de abdicarea de la omenie a celor nerușinați față de cei înjosiți.
Nu înțeleg totuși un vers. "Ale cărei versuri nu au rost". Nu se putea "Ale cărei versiuni n-au rost"? Merita steluță. E singurul loc în care nu apare exemplificare. Ce versuri jignitoare ați citit? Nu contează ce scriu alții. Oricum în viață sunt chestii mai palpabile și mai dureroase.
Nu înțeleg totuși un vers. "Ale cărei versuri nu au rost". Nu se putea "Ale cărei versiuni n-au rost"? Merita steluță. E singurul loc în care nu apare exemplificare. Ce versuri jignitoare ați citit? Nu contează ce scriu alții. Oricum în viață sunt chestii mai palpabile și mai dureroase.
Pe textul:
„Credință comună " de Stănică Ana
0 suflu
ContextInteresant, de la început până la capăt, convingerea partenerului de viață însă scârțâie.
Pe textul:
„ Sonet (CCCLV)" de Cristian Vasiliu
0 suflu
ContextAșa da, mortal de bun poemul neanderthalian. Nu mai citesc prima variantă, deoarece aceasta convinge. De la nonșalanță, de la o spusă "mă doare un cal albastru", gândul e purtat atât către abstracționism, ovalism-cubism cât mai ales către picturile rupestre, primele poeme colorate ale lumii, din Spania și Franța. Se explică cum au fost create, în paralel cu ce gânduri-săgeți ne vin și astăzi.
Pe textul:
„neanderthal mood" de Liviu Nanu
0 suflu
ContextEste ceva. Bun. Dar nu convinge. Se simte fabricarea, din apelativul repetat strident, dintr-o retorică cu exclamații cam exagerate. Parcă ar fi iubire între un eu real și un alter ego de după coala albă de scris.
Pe textul:
„doruri dantelate" de FLOARE PETROV
0 suflu
ContextPăi cum să mai schimbe recomandarea, dacă eul îngropat e Poezie? Nu zice-n final? Las și eu doi spini. Nerecomandare de patru! Vorba aceea, merge și neromandarea mea, batistă pe țambal.
Pe textul:
„Moment" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextDar asta nu e de genul liric, cum nu sunt eu pilot. De-aia mie nu-mi tihnește..., căci ajungem de poveste! E o porție de memorii sau de proză toată ziua a treia de Paști. Cum ar da într-o revistă cu titlul "poem" de Ottilia Ardeleanu? Ca nuca în perete. Nici Mircea Cărtărescu n-ar putea face gestul, chiar dacă ar declara moartea Poeziei și ar pune responsabili în astfel de text pe șefii Uniunii Scriitorilor pentru asta. Eu am postat un text de proză poetică aici. Dar e cu totul altfel, nu cu enunțuri de proză, nu cu narativitate.
Pe textul:
„Moment" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextE o încărcătură de patimă, e și ispășire. Dar și un aluziv sarcasm. Acesta poate fi destul de firesc într-o "rugăciune", dar ce ne facem cu tenta filosofării asupra Judecății... De ce să fie ea interogatoriu? Judecata "va începe nemilos cu...
Citisem chiar "spume".
Nu este un text valoros. E o satirizare de rugăciune. Totuși o satirizare bună. Din această cauză place. Însă la mijloc e o farsă căreia eu nu îi cad în plasă, ci o deconspir. Eul liric nu e sincer cu sine însuși în acest text. "Cui"? Hiperbola baterii cuielor nu are suport. Niciun suport concret, actual. Poate că nu-i din metal. O fi ca-n filme, un trucaj!
Citisem chiar "spume".
Nu este un text valoros. E o satirizare de rugăciune. Totuși o satirizare bună. Din această cauză place. Însă la mijloc e o farsă căreia eu nu îi cad în plasă, ci o deconspir. Eul liric nu e sincer cu sine însuși în acest text. "Cui"? Hiperbola baterii cuielor nu are suport. Niciun suport concret, actual. Poate că nu-i din metal. O fi ca-n filme, un trucaj!
Pe textul:
„Rugăciune pentru cui și pedeapsă" de Costin Tanasescu Stefanesti
0 suflu
ContextNu citisem titlul.
Amuzant e faptul că textul, fără titlu, transmite altceva. E vorba de psihologia unui bărbat imoral, văzut în toate gesturile, faptele și gândurile de-o femeie. Pare abia scăpat din pușcărie, ori dintr-o clinică de dezintoxicare. Ultimuk vers e fenomenal, nimic nu-i seamănă. Bine așa!
Amuzant e faptul că textul, fără titlu, transmite altceva. E vorba de psihologia unui bărbat imoral, văzut în toate gesturile, faptele și gândurile de-o femeie. Pare abia scăpat din pușcărie, ori dintr-o clinică de dezintoxicare. Ultimuk vers e fenomenal, nimic nu-i seamănă. Bine așa!
Pe textul:
„e cald și bine într-o sticlă de votcă" de enea gela
0 suflu
ContextMi-au plăcut ambele calupuri epice. În ele se tinde fie spre nuvelă, fie spre roman. La o adică, cu ceva între ele ar alcătui deja o proză scurtă, mai mult povestire, dacă e să rămână perspectiva subiectivă din prima parte. Ceva neîncercat aproape deloc în epica actuală. Spor deosebit!
A, era să uit, finalul părții a doua, prin dragostea față de flori în acea clinică ori sanatoriu are legătură mare cu prima parte. Toată scrierea este o povestire despre o tânără, matură ce a sărit pe fereastră, ajungând "șchioapa" neînțeleasă de celelalte paciente.
A, era să uit, finalul părții a doua, prin dragostea față de flori în acea clinică ori sanatoriu are legătură mare cu prima parte. Toată scrierea este o povestire despre o tânără, matură ce a sărit pe fereastră, ajungând "șchioapa" neînțeleasă de celelalte paciente.
Pe textul:
„Fragmente de jurnal, reale și ireale" de Cristina-Monica Moldoveanu
0 suflu
Context