Poezie
Morți de împrumut...
1 min lectură·
Mediu
Umbre de pământ, și dor de ceață,
alaltăieri din picuri nestrecurați de lut,
ca munți de apă-n cârpe de-așternut pe față,
pe catafalcuri șubrede, cu morți de împrumut.
Târăște-mă încet, doar până-n tindă,
fă-mi dintr-un cuib de vulturi așternut,
cioplește-mi căpătâi din capete de grindă,
și-apoi să ne iubim în bobi de grâu cernut.
--------------------------------------------
Nimeni nu mai bate jalbe-n porțile măririi,
grădini rupte din rai, mor sterpe-n bălării,
nănașii-s duși cu lăutari să-ngroape mirii,
la nunți de câini și viermi trandafirii...
24/01/2022
041.879
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Romulus Câmpan Maramureșanu. “Morți de împrumut....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/romulus-campan-maramuresanu/poezie/14167362/morti-de-imprumutComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RMDrag Domnule Florin,
Mulțumiri pentru citire și opinie.
Am fost și rămân adeptul libertății de expresie literară, care întâi mi s-a părut de povară, ca apoi să-i înțeleg dreptul la fiire în universul ”meu/nostru” poetic din care ne împărtășim sufletul meu, și duhul moștenit de dincolo de vălul facerii, pe care învăț să-l respect la plural, dincolo de nesățierea omenească după singularitate. Creez/scriu de aproape cinci decenii, cu această povară devenind mai ușoară parcă de purtat, când uimit de frumusețea întregului, mă îndrăgostesc de fiecare poezie, observând că ”pistruii” iregulari de de-aproape, redevin acea strălucire de chihlimbar care mi-a furat întâi privirea, din puțina distanță a întregului.
Poemul rămâne deci -nerevizuit- așa cum a venit în lume; iar eu cu respectul dintotdeauna.
rcm
Mulțumiri pentru citire și opinie.
Am fost și rămân adeptul libertății de expresie literară, care întâi mi s-a părut de povară, ca apoi să-i înțeleg dreptul la fiire în universul ”meu/nostru” poetic din care ne împărtășim sufletul meu, și duhul moștenit de dincolo de vălul facerii, pe care învăț să-l respect la plural, dincolo de nesățierea omenească după singularitate. Creez/scriu de aproape cinci decenii, cu această povară devenind mai ușoară parcă de purtat, când uimit de frumusețea întregului, mă îndrăgostesc de fiecare poezie, observând că ”pistruii” iregulari de de-aproape, redevin acea strălucire de chihlimbar care mi-a furat întâi privirea, din puțina distanță a întregului.
Poemul rămâne deci -nerevizuit- așa cum a venit în lume; iar eu cu respectul dintotdeauna.
rcm
0
IGDistincție acordată
Fascinant, mai tare decât "Cadavre-n vid" de A.E.Baconski. Estetică a urâtului ce cutremură prin ultima strofă. Și totuși poem sapiențial și elegie!
0
RMDrag D-le Irinel,
Dac-ar fi să mă duc azi acolo de unde-mi pare-atât de rău că m-au adus înapoi fără să mă fi-ntrebat dacă voiesc, m-aș duce știind că am lăsat în urmă o frumusețe a durerii pe care n-am voit să o trăiesc, dar care mi-a fost singură părtaș al unei iubiri nefericite, ca un disc zgâriat la începutul Baladei lui Ciprian Porumbescu.
Să fi binecuvântat.
rcm (născut în luna Mai, acum 60 de ani)
Dac-ar fi să mă duc azi acolo de unde-mi pare-atât de rău că m-au adus înapoi fără să mă fi-ntrebat dacă voiesc, m-aș duce știind că am lăsat în urmă o frumusețe a durerii pe care n-am voit să o trăiesc, dar care mi-a fost singură părtaș al unei iubiri nefericite, ca un disc zgâriat la începutul Baladei lui Ciprian Porumbescu.
Să fi binecuvântat.
rcm (născut în luna Mai, acum 60 de ani)
0
M.M.I
Rudy