Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Bărbații, unde-s oare?

-jelanie la mormântul Minerului Necunoscut-

1 min lectură·
Mediu
Maramureș plai cu flori
femei, nemuritoare,
ceteri din brazi, arcuș de nori;
bărbații, unde-s oare?
Poate-s în minele adânci,
dormind pe târnăcoape,
topoare în strâmturi de stânci,
înfulecați de ape.
Ți-a pus femeia, ”Noroc Bun”
în traista cu merinde,
omului ei, carne de tun;
cât inima cuprinde.
Un pumn de caș, cârnat, slănină,
într-un ziar, și ceapă,
visând venirea-i la lumină,
proptindu-se de sapă.
Nu-i lampă cu atât carbid
să ardă-n nemurire,
pe-obrazul plâns, de prunc livid,
orfan rupt de iubire.
La timpul său, și-a lui muiere,
inel uitat de soartă,
în trunchiul crud, după tăiere,
rășina lacrimei de tată.
11930
1

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
100
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

Romulus Câmpan Maramureșanu. “Bărbații, unde-s oare?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/romulus-campan-maramuresanu/poezie/14190621/barbatii-unde-s-oare

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

SBSorin Busicescu
Ca fiu de miner, am simțit poezia asta în toate colțurile. Am trăit explozia. Am trăit sirena, panica, tăcerea, zvonurile, oamenii care se strângeau în fața porții minei.

Am trăit acel timp suspendat în care nu știam dacă tata va mai urca sau nu. Tata s-a întors, memoria doare.
0