IGIrinel Georgescu
Verificat@irinel-georgescu
București
„To be or not to be, this is the question”
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
Necunoscutul, nu. Personajul, personajele.
Pe textul:
„Ghicitoare 433 " de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextDetașare foarte dureroasă, în prima strofă. Corpurile amândouă parcă s-ar îndepărta, parcă ar fi unele cosmice.
De coșmar senzația ridicării frigului la uitarea partenerului, din strofa secundă.
Remember cu ploaie, prin orașul iubirii, în a treia strofă.
Care este singurul "verb" care mai "arde" în elul liric?
De coșmar senzația ridicării frigului la uitarea partenerului, din strofa secundă.
Remember cu ploaie, prin orașul iubirii, în a treia strofă.
Care este singurul "verb" care mai "arde" în elul liric?
Pe textul:
„iubire, cine ne-a furat trupurile?" de Nuta Craciun
Recomandat0 suflu
ContextBun text poetic. Se scrie de fapt în subtitlu "postsimbolism".
Pe textul:
„Unde mergi?" de Dinulescu Carmen-Alina
0 suflu
ContextUimitor de precis, dar și problematizând unele obsesii mentale ai prezentat o altă viață, de intelectuală. Nu în tot textul, pentru că pot fi și impresii proprii uneori.
Femeia de la rectorat poate fi și o fostă studentă ori altă angajată decât doamna profesoară de matematică, ori doamna rector a acelei universități. Este un poem despre recunoașterea și neidentificarea noastră, fie în fața oglinzii, fie în ochii și mințile altora. Imaginea sinelui poate să fie deformată, chiar din cauza noastră. Bună morală, mai bine încă o pisică în casă decât aducerea unei oglinzi goale.
Textul ar putea fi cizelat încă un pic, dacă e nou-nouț. Coordonarea a tot ce se întâmplă cu femeia intelectuală este puțin cam ezitantă. Iar repetițiile cu "o iubire ce iubește iubirea noastră" nu duc spre ce trebuie.
Femeia de la rectorat poate fi și o fostă studentă ori altă angajată decât doamna profesoară de matematică, ori doamna rector a acelei universități. Este un poem despre recunoașterea și neidentificarea noastră, fie în fața oglinzii, fie în ochii și mințile altora. Imaginea sinelui poate să fie deformată, chiar din cauza noastră. Bună morală, mai bine încă o pisică în casă decât aducerea unei oglinzi goale.
Textul ar putea fi cizelat încă un pic, dacă e nou-nouț. Coordonarea a tot ce se întâmplă cu femeia intelectuală este puțin cam ezitantă. Iar repetițiile cu "o iubire ce iubește iubirea noastră" nu duc spre ce trebuie.
Pe textul:
„Oglindiri" de Cristina-Monica Moldoveanu
0 suflu
ContextApelul telefonic. Se face și prin carte telefonică. Ajunge departe. Uneori se pierde. Nu e auzit.
Pe textul:
„Ghicitoare 433 " de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextBravo, Tego! Exact asta susțin și eu. Am scris punctul meu de vedere pe personale.
Pe textul:
„Cod de adresare pe Agonia, rog rãspunsuri" de Bogdan Geana
0 suflu
ContextOh, dar pofțiți, domnule George Pașa, luați loc, avem și-un iaht, de fiecare weekend, și-un avion de lux New Poetry Site. Strasse ca Strasse, cât de largă, e deja corso, se plimbă și cupluri de îndrăgostiți poeți. Vă rog eu să gustați bunătățile gătite din orice exotic continent și de pe la noi, de la mama, soția, amanta, de-acasă. Sunt rețete proprii, dacă au ieșit bine, bine, ziceți mulțam fain, dacă nu... le mai scuipați, oricum le corectează cât poate brigada Șefi la Cuțite, bucătarii-șefi, ori le trimitem noi undeva...
Frumos poem satiric. Nici eu n-am intrat de fapt pe noul site, nici pe ușa din față, dar îmi imaginez cum este. Stea gălbioară, mi-a plăcut mult textul! Deosebit de amuzant. Literatura este născută să surprindă plăcut. Aici e și de efect catarctic, și poeticitate mai modernă, vorba ceea, e "poezie epică", anecdotică fină, aluzivă.
Frumos poem satiric. Nici eu n-am intrat de fapt pe noul site, nici pe ușa din față, dar îmi imaginez cum este. Stea gălbioară, mi-a plăcut mult textul! Deosebit de amuzant. Literatura este născută să surprindă plăcut. Aici e și de efect catarctic, și poeticitate mai modernă, vorba ceea, e "poezie epică", anecdotică fină, aluzivă.
Pe textul:
„Cântec pentru site-ul nou" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextȘi pentru tabloul lui Atila Racz, și pentru contemplarea siluetelor feminine primăvăratice, având pălării, dar vrând s-o apuce spre stele, în avântul lor debordant. Este creionat în versuri o parte de univers care-mi rămâne mult timp în minte.
Pe textul:
„Spre vară" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
ContextȘi noi vă mulțumim. De aceea asistă "personalele" noastre trăiri la evoluția poetică! Cu cât au mai multă neimplicare, cu cât sunt mai netrucate, autentice, vii, cu atât sunt mai îndrăgite de public, mai de impact. Mai ales o simbolistică a rădăcinilor, bobului de nisip și a răbdării a suportabilității mai mari feminine merită, chiar toată atenția, investigația de ordin psihologic. Spunând despre ea însăși, persoana poetică spune despre condiția feminității azi, chiar la general. Cuvintele capătă treptat ecou și se multiplică în sufletele cititorilor.
Pe textul:
„pasiv" de Cristina-Monica Moldoveanu
0 suflu
ContextCastraveți, gogonele, pepenași, morcovi, moarea?
Pe textul:
„Ghicitoare 432" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextTot pe atu mă bazez.
Mai ar fi și mizarea pe caștig dublu, la ruletă.
Poate ar fi și... pila, pilele în viață. Cine le are, e bazat, râde de alții. Norocul... porcului. Avantajare nedreaptă. Privilegiul, față de alții, neegali.
Mai ar fi și mizarea pe caștig dublu, la ruletă.
Poate ar fi și... pila, pilele în viață. Cine le are, e bazat, râde de alții. Norocul... porcului. Avantajare nedreaptă. Privilegiul, față de alții, neegali.
Pe textul:
„Ghicitoare 432" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextInteresant la maxim acest text. Nici nu-i specific mărcii pentru care s-a creat deja așteptare, în stilul obișnuit mai încifrat, cu superbia ori retorica lui Leonard Ancuța. E din altă viață... artistică. E dedublare, nu știu. Mă impresionează naturalețea exprimării impresiilor, in ambele secvențe. Poeți fluturi. Poeți păsări. Alegoria căderii bruște, a întreruperii zborului.
Mai degrabă își închipuie autorul că ar fi un alt poet, important. Un Ioan S. Pop, un Ion Mureșan, un "zeu" al poeziei actuale.
Mai degrabă își închipuie autorul că ar fi un alt poet, important. Un Ioan S. Pop, un Ion Mureșan, un "zeu" al poeziei actuale.
Pe textul:
„un zeu la muzeul literaturii" de Leonard Ancuta
Recomandat0 suflu
ContextMă gândeam la cărțile pereche atuuri, damă+popă (rigă), la 66. La sfârșit se numără dublu în valoare: 40 de puncte, nu 20 ca celelalte perechi care nu sunt atuuri.
Pe textul:
„Ghicitoare 432" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextNici nu bănuiam. Cârtițe mai multe, mai bine camuflate. Știam că e plin Globul de infiltrați, de încoace, de racolări..., dar dacă s-a ajuns în prezent și la așa ceva într-o societate mai deformată după 2019 chiar mă sperii: am întrat în SF adeverit deja. Mulțumesc mult pentru explicație. Ar trebui să fiu și eu vigilent. Acum nici chiar obsedat că îmi trag cârtițele covorul, parchetul, asfaltul de sub tălpi. :)
Pe textul:
„Ghicitoare" de Mihai Miro
0 suflu
ContextNu ați făcut nicio confuzie. Micropoemul este limpede. Nu-i ghicitoare. Am interpretat sensurile. Mulțumesc frumos, pentru tot! Frumos al descoperirilor. E și enigmistică multă la mijloc. Viețuirea are multe fațete, deși e una singură. Pe urmă... Marea dezlegare! Ca răsplată sau nuntă, ori dimpotrivă.
Acest poem aduce mai mult a legendă etiologica. De ce s-a înroșit covorul la gale, festivaluri internaționale. Am o întrebare: n-o să-i schimbe în curând culoarea?
Acest poem aduce mai mult a legendă etiologica. De ce s-a înroșit covorul la gale, festivaluri internaționale. Am o întrebare: n-o să-i schimbe în curând culoarea?
Pe textul:
„Pudoare" de Mihai Miro
Recomandat0 suflu
Context