IPIonut Popa
Verificat@ionut-popa
Cluj-Napoca
„O carte neizbutită poate fi o capodoperă interioară. (Paul Valery)”
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Personajul colectiv este vădit redus la o sumă de interjecții mai mult pasive pentru a i se arăta receptivitatea și participarea superficiale la un act de cultură de masă. Iar dacă ne referim la un eveniment televizat, participarea falsă, pusă în scenă printr-un acord prealabil.
Pe textul:
„Stand-up philosophy" de Ionut Popa
0 suflu
ContextDa, aveți dreptate, ceea ce am intenționat să creez prin intermediul acelui aforism este o întrepătrundere până la contopire a sferelor metaforică și fizică, cea fizică urmând a îndeplini funcția de sprijin pentru cea metaforică. Mai mult, faptul de a lua scaunul de la cap poate fi interpretat și ca un act de renunțare la înțelepciune, la discernământ etc., nu numai simpla mișcare descrisă de acțiunea îndepărtării unui obiect amplasat într-un plan X pentru a-l muta în planul Y cu scopul de a spori înălțimea.
Totuși, n-am înțeles ce-ați vrut să spuneți în ultima frază, „Nu stau să analizez acum truisme și alte cele dar nu prea par să existe”. Nu par să existe truisme sau la ce v-ați referit mai exact?
Mulțumesc și toate cele bune!
Totuși, n-am înțeles ce-ați vrut să spuneți în ultima frază, „Nu stau să analizez acum truisme și alte cele dar nu prea par să existe”. Nu par să existe truisme sau la ce v-ați referit mai exact?
Mulțumesc și toate cele bune!
Pe textul:
„Dezgustătorul divin 6" de Ionut Popa
0 suflu
ContextDomnule Oancea, dacă știam că acest text modest, acest exercițiu de ironie ascunsă într-o cascadă de râsete și perorații aparent fade va sfârși prin a vă pune în pericol integritatea sistemului respirator, pe cuvânt, îl retrăgeam. Bine că v-ați revenit la timp pentru a nu rata ocazia de-a vă face auzit. Și ca să vă răspund, totuși, la întrebări:
1. E posibil, dar cel mai probabil îl voi lăsa așa.
2. Cum face publicul când îi gâdili prejudecățile, nu „Ha!Ha!Ha!”?
3. Este ce vreți dvs. să fie, inclusiv barbolog de serviciu.
Numai bine!
1. E posibil, dar cel mai probabil îl voi lăsa așa.
2. Cum face publicul când îi gâdili prejudecățile, nu „Ha!Ha!Ha!”?
3. Este ce vreți dvs. să fie, inclusiv barbolog de serviciu.
Numai bine!
Pe textul:
„Stand-up philosophy" de Ionut Popa
0 suflu
ContextMă bucur că nu ți-a plăcut. Uneori, lipsa de umor poate fi și voluntară prin zugrăvirea unei situații penibile ca modalitate de exacerbarea a penibilului, sunt convins că știi despre ce vorbesc. Desigur, aceasta spre deosebire de lipsa de inteligență a unora.
Pe textul:
„Stand-up philosophy" de Ionut Popa
0 suflu
ContextTonul dvs. imperativ mă amuză nespus, mai ales prin prisma faptului că m-ați somat să mă abțin(!), deși nu știu cine sau ce vă recomandă drept autoritate pentru a înfăptui astfel de interpelări. Din câte am văzut, poezia și tot ce ține de genul liric cu siguranță NU! Astfel încât, dacă vă recomandați singur, v-aș sfătui s-o faceți în fața oglinzii.
Pe textul:
„Serenada corporatistului" de Ionut Popa
0 suflu
ContextOttilia, îți promit că o să scap de ȘI-uri cât de curând... în alte poeme. :) Pe acesta de mai sus exact așa l-am gândit, așa l-am simțit etc. Această conjuncție copulativă este, în opinia mea, partea de vorbire cea mai apropiată de starea naturală a lucrurilor, de înlănțuire și continuitate; fragmentarea o producem noi prin gândirea categorială, cu ajutorul căreia compartimentăm elementele constitutive din mediul înconjurător. Ce am vrut să arăt este legătura, relația, poate chiar înlănțuirea cauzală de care adesea oamenii nu iau seama.
Merci de lectură.
Merci de lectură.
Pe textul:
„Cântecul amibei" de Ionut Popa
0 suflu
ContextDomnule Rachieriu, ați produs o interpretare interesantă, vie, și asta fără să vă abateți de la coordonatele poemului. Vă mulțumesc pentru lectură.
Pe textul:
„Cântecul amibei" de Ionut Popa
0 suflu
ContextMarian Dragomir, ai sesizat bine valențele acelea. Totuși, n-am vrut ca „fragmentele ” să aibă o încărcătură exclusiv gnomică, ci am urmărit să fie și amuzante. Dacă mi-a reușit sau nu, doar cititorii sunt în măsură s-o spună. Merci de trecere!
Pe textul:
„Dezgustătorul divin 2" de Ionut Popa
0 suflu
ContextDomnule Munteanu,
Nu e nicio problemă, pot trece cu vederea faptul că nu ați elaborat un comentariu exegetic. :)
Totuși, trebuie să menționez, pentru acuratețea interpretării, că nu am avut în nicio clipă intenția de a reda singurătatea omului singur (sau a mea - nimeni nu e cu adevărat singur), deci nici platitudinea pe care o comite cel ce-și deplânge alteritatea, ci singurătatea omului, materializată în starea difuză care-i urmează în mod firesc izolării existențiale (sau modului în care aceasta este percepută uneori). Totul este schimbător, mai puțin nimicul. Dar poate că nici nimicul nu mai e ce-a fost, vorba clișeului.
Nu e nicio problemă, pot trece cu vederea faptul că nu ați elaborat un comentariu exegetic. :)
Totuși, trebuie să menționez, pentru acuratețea interpretării, că nu am avut în nicio clipă intenția de a reda singurătatea omului singur (sau a mea - nimeni nu e cu adevărat singur), deci nici platitudinea pe care o comite cel ce-și deplânge alteritatea, ci singurătatea omului, materializată în starea difuză care-i urmează în mod firesc izolării existențiale (sau modului în care aceasta este percepută uneori). Totul este schimbător, mai puțin nimicul. Dar poate că nici nimicul nu mai e ce-a fost, vorba clișeului.
Pe textul:
„Spitalul de sănătoși" de Ionut Popa
0 suflu
ContextEpigramele 3 și 5 - foarte bune! Toate sunt reușite, însă cele două pot fi considerate cireșele de pe tort. Felicitări.
Pe textul:
„Din lumea satului românesc" de Ica Ungureanu
0 suflu
ContextVeronica, în opinia mea, păcatul acestui text este registrul în care a fost scris. Puteai construi în jurul ideii de \"intelectuali găunoși\" un eseu care să nu semene a manifest propagandistic. Vehemența putea fi transpusă într-un registru ceva mai strunit, mai ludic, mai artistic. Oricum, fenomenul media sub umbrela căruia (și din spatele camerelor de filmat) toată lumea știe care sunt problemele și nimeni nu face nimic e deja înrădăcinat în societatea contemporană. Nu le poți imputa \"intelectualilor găunoși\" că nu fac nimic. O dovadă că fac ceva este că, în primul rând, fac ceva pentru ei. Și emisiunile îi ajută în acest sens.
Pe textul:
„Destulul: cu Pleșu și Liiceanu" de Veronica Văleanu
0 suflu
ContextVariana domnului Rodean e valabilă. Locuțiunea conjuncțională \"în timp ce\" cunoaște aici o altă încărcătură semantică decât cea vehiculată de către domnul Gârda. Deci șefa nu o ia concomitent cu \"noi\", cei ce \"luăm\" ulterior. \"Noi\" luăm sarcinile fără a ne tângui, și dânsa așteaptă prima după colț ca o leoaică tânără între două vârste.
Pe textul:
„Colectiv model" de Rodean Stefan-Cornel
0 suflu
ContextȘefa le ia de la câte unu sau doar de la unu? Am citit o epigramă excelentă. Chapeau!
Pe textul:
„Colectiv model" de Rodean Stefan-Cornel
0 suflu
ContextConsider că textul acesta este un prim \"draft\" a ceea ce-ar putea ajunge un sonet foarte bun. Cu alte cuvinte, e perfectibil. Ideea îmi place.
Pe textul:
„Bufonadă " de Silvia Goteanschii
0 suflu
ContextAr trebui să ne împăcăm cu ideea că într-o zi(nu se știe când) îl vom întâlni sau, după caz, reîntâlni.
Nici eu nu l-am cunoscut pe acest Poet, dar ce mai contează...
Odihnească-se în pace!
Nici eu nu l-am cunoscut pe acest Poet, dar ce mai contează...
Odihnească-se în pace!
Pe textul:
„Mihai Leoveanu a plecat dintre noi" de ana parteni
Recomandat0 suflu
ContextÎn versul 9 există o silabă în plus care nu ar trebui să existe. Pentru ameliorarea tehnică, sugerez: \"El chiar și o momâie a clătinat în drum\". Și ultimele două versuri suferă, drept pentru care sugerez și aici: \"Smintita adiere s-a preschimbat în boare/ Și-a adormit strunită de razele de soare\". Per total... cam fad.
Toate cele bune!
Toate cele bune!
Pe textul:
„Sonet XIX" de Ovidiu Oana
0 suflu
ContextȘerban a observat bine unde se poticnește acest text, însă nu a venit cu soluția potrivită, și anume că topica stă sub semnul întrebării în exprimarea cu pricina.
Așa văd eu varianta optimă: \"aș vrea să mă pot uita la tine ca la un idol ratat[...] căruia între coaste i s-au așezat bateriile și căruia inima nu-i mai poate simula că e ce pare a fi\" - prin asta asigurându-se o curgere mai firească și mai logică a faptelor.
În rest, pot spune că mesajul a ajuns la mine în siguranță și, ca o concluzie, că mi-a plăcut textul.
Toate cele bune!
Așa văd eu varianta optimă: \"aș vrea să mă pot uita la tine ca la un idol ratat[...] căruia între coaste i s-au așezat bateriile și căruia inima nu-i mai poate simula că e ce pare a fi\" - prin asta asigurându-se o curgere mai firească și mai logică a faptelor.
În rest, pot spune că mesajul a ajuns la mine în siguranță și, ca o concluzie, că mi-a plăcut textul.
Toate cele bune!
Pe textul:
„opera ta magna" de silvia caloianu
Recomandat0 suflu
ContextPe principiul că, uneori, ce-i prea mult strică, micropoemul de mai sus mi se pare unul reușit. Mi-a plăcut.
Toate cele bune!
Toate cele bune!
Pe textul:
„pontificală" de Adriana Lisandru
0 suflu
Context