Mediu
Eu sunt un zombi pentru voi,
mergând încet ca-ntr-un convoi.
Din cercul vostru-aș vrea să scap,
Că nici în lift nu mai încap.
Și dorm adânc la o cafea,
Și dorm adânc și când visez,
Gândind, eu par că delirez,
Dar știu și bine-a mă distra.
Și dis-de-dimineață sună
Alarma – parcă stau pe-un nor –
Știu imediat că nu-i a bună
Din somnul dulce să cobor.
Orice idee mă agită
Și orice glas ce nu-i banal,
Și nu coboară în aval
E-o sursă clară de otită.
Urăsc persoana ce se plânge!
De ea depinde, pân’ la urmă,
și DOAR de ea, unde ajunge,
dacă trecutul nu și-l scurmă.
O, dorm... sunt mângâiat de boare
Și zmeu pe-al vieții tobogan –
Aștept salariul meu baban
Și-s liber să mă duc la mare!
Parodie după:
Serenada muncitorului
de George Bacovia
Eu sunt un monstru pentru voi
Urzind un dor de vremuri noi,
Și-n lumea voastră-abia încap…
Dar am să dau curând la cap.
O, dormi adânc, mereu, așa,
În vise dulci, hidos burghez,
Oftând, palate de-ți lucrez,
Eu știu și bine-a dărâma.
În noaptea asta, iată, sună
O serenadă din topor,
Amanților pierduți sub lună,
Poeți cu putredul amor.
O, dormi în noaptea infinită,
Burghez cu aer triumfal,
Dar preistoric animal
În rațiunea aurită.
Sub luna blondă nu se plânge,
Ci răzbunările se curmă,
Martirilor scăldați în sânge,
Cânt serenada cea din urmă.
O, dormi… dar voi urca spre soare
În zbor sublim de-aeroplan…
Cu vise dulci, burghez tiran:
E aurora-ngrozitoare…
024.939
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ionut Popa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 250
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 51
- Actualizat
Cum sa citezi
Ionut Popa. “Serenada corporatistului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ionut-popa/poezie/14076176/serenada-corporatistuluiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IPTonul dvs. imperativ mă amuză nespus, mai ales prin prisma faptului că m-ați somat să mă abțin(!), deși nu știu cine sau ce vă recomandă drept autoritate pentru a înfăptui astfel de interpelări. Din câte am văzut, poezia și tot ce ține de genul liric cu siguranță NU! Astfel încât, dacă vă recomandați singur, v-aș sfătui s-o faceți în fața oglinzii.
0
Chiar mi-a căzut o lacrimă când am văzut monstruozitatea, se pare că pamfletul a ajuns să fie un gen tragic
O tempora o mores
Poate și corporatiștii sunt de vină
Știu eu?
La multă inspirație!